PROIECTUL „EXPONATUL LUNII”
Expoziţii realizate în anul 2025

Invitaţie la „Serbarea Jubileului de 50 de ani al
Regimentului I Roşiori” din 28 aprilie 1906

           Pe întreg parcursul anului 1906 s-au desfăşurat în România mai multe evenimente aniversare, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I, prilej cu care a fost organizată şi o Mare Expoziţie Naţională în Bucureşti. De asemenea, multe instituţii din ţară şi-au celebrat zilele întemeierii lor, drept pentru care revista „Albina” afirma că anul 1906 va rămâne în istoria ţării ca „an jubiliar”. Şi oraşul Galaţi avea motiv de a sărbători, deoarece în data de 27 aprilie 1906 a fost inaugurată clădirea Palatului Administrativ, impresionanta lucrare a arhitectului Ion Mincu. La o zi distanţă, la 28 aprilie 1906, Regimentul I Roşiori, staţionat în acea vreme la Galaţi, îşi aniversa 50 de ani de la întemeiere, printr-o serbare organizată într-un cadru festiv şi cu un program special, la care erau invitate diverse personalităţi din localitate şi din ţară. Oaspeţi de seamă au fost Principele Ferdinand şi Principesa Maria, care au onorat prin prezenţa lor această unitate de elită a cavaleriei române. Printre invitaţii importanţi ai regimentului s-a aflat şi Generalul Alexandru Robescu, Mareşal al Palatului Cotroceni, cel căruia îi este adresată această invitaţie, semnată de comandantul regimentului, Colonelul George Bogdan. (muzeograf Mihaela Damian)

CĂMAŞA CU ALTIŢĂ
O poveste cusută în
patrimoniul cultural imaterial UNESCO

             Exponatul se remarcă prin bogăţia ornamentală şi precizia cusăturii, fiind specifică zonei etnografice a Moldovei de Nord. Croiala este una dreaptă, formată din patru foi prinse între ele cu cheiţă. Altiţa este decorată cu motive geoemetrice stilizate, iar mâneca, bogat ornamentată, se continuă cu râuri verticale şi se încheie cu o manşetă încreţită, decorată pe interior. Pe faţa cămăşii se disting două râuri dispuse pe verticală, încadrate de alte râuri mai înguste, care delimitează deschiderea cămăşii. Cromatica este una sobră, dominată de culoarea neagră, cu accente de roşu, alb, galben, albastru, verde. Motivele decorative sunt în general geometrice, cusute cu fir textil şi metalic, având detalii stilizate ce simbolizează soarele, fertilitatea sau protecţia divină. Între râuri apar motive în formă de „S” dublat, simbolizând ciclicitatea vieţii şi energia vitală.

             Altiţa, partea decorativă aflată pe umăr, împreună cu râurile verticale şi croiala gâtului, formează o structură compoziţională specifică, regăsită în tot spaţiul etnografic românesc. Fiecare zonă a ţării are propriile variante stilistice însă toate păstrează esenţa unui cod vizual profund. Pretutindeni, regăsim motive geometrice sau stilizate, culori simbolice şi o rigurozitate a execuţiei ce relevă nu doar gust artistic ci şi respect pentru tradiţie.

             În luna decembrie 2022, cămaşa cu altiţă a fost inclusă în lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii; o astfel de recunoaştere internaţională atestă importanţa valorilor transmise prin intermediul acestei piese vestimentare. Conform UNESCO, „înscrierea cămăşii cu altiţă în lista reprezentativă asigură o mai bună conştientizare a valorii acestei arte tradiţionale care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate naţională, precum şi a necesităţii de protecţie a practicilor specifice de creaţie transmise din generaţie în generaţie”.

             Cămaşa cu altiţă poate fi considerată o expresie vie a identităţii româneşti, un cod vestimentar al comunităţilor care au realizat-o şi purtat-o de-a lungul secolelor. Lucrat cu migală, acest tip de cămaşă se distinge prin bogăţia simbolurilor, armonia cromatică şi tehnicile de cusătură.