PROIECTUL „EXPONATUL LUNII”
Expoziţii realizate în anul 2017

Manuscris al compozitorului Ionel Fernic
conţinând traduceri din poetul persan Omar Khayyam

             Manuscrisul, datând din 1929, reprezintă un cadou pe care cunoscutul compozitor interbelic Ionel Fernic, născut la Târgovişte, îl face unui prieten de-al său, Petrică Stegărescu. Într-un carnet cartonat, cu filă groasă şi rotunjită la colţuri, cu un scris caligrafic, îngrijit, compozitorul traduce 70 de catrene aparţinând poetului persan Omar Khayyam (sec. XI).

             Personalitate polivalentă a Persiei medievale, Omar Khayyam s-a remarcat atât prin importante descoperiri ştiinţifice, mai ales în matematică şi astronomie cât şi printr-o gândire filosofic-religioasă atipică, greu de încadrat în vreunul din curentele epocii. Catrenele (Rubaiyat) sale expun o viziune agnostică asupra lumii atât în plan teologic-metafizic cât şi în plan moral. Refuză să mai aţintească înţelegerea, se dezice de religie şi de filosofie în favoarea trăirii depline a concretului. Hedonismul său este cvasi-religios, imersiunea în clipa şi oportunitatea prezentă dobândind nuanţe mistice şi aproximând împlinirea soteriologică.  (asistent cercetare dr. Ovidiu Nedu)

Paşaport Românesc model 1932
(posesor Natan Roth, secretarul Consulatului Olandei de la Galaţi)

            Denumirea de paşaport este menţionată pentru prima dată în Regulamentele Organice desemnând documentul general de călătorie în baza căruia românii puteau circula peste graniţă. Prin Regulamentul Organic se prevedea obligaţia Agiei de a elibera „răvaşe de drum” acelora care părăseau teritoriul ţării şi de a le verifica pe ale celor care intrau în ţară. Prin urmare, la hotarul Valahiei, călătorii prezentau atât paşaportul, cât şi răvaşul de drum.

            La 19 martie 1912, regele Carol I promulgă „Legea asupra paspoartelor” care preciza: „Paspoartele se emit în numele Regelui şi se liberează de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie în condiţiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare a acestei legi” (art. I).

            Paşaportul expus, model 1932, a fost emis la 1 februarie 1940 de Chestura Poliţiei Galaţi, reprezentată prin chestorul Dumitru I. Dumitrescu. Posesorul acestuia, Natan Roth, deţinea la momentul emiterii funcţia de secretar al Consulatului Olandei de la Galaţi.

Două strigilii romane
descoperite în tumulul nr. I din cartierul Dunărea, judeţul Galaţi

             La începutul anilor ‘80, arheologul Mihalache Brudiu efectua o cercetare arheologică cu caracter preventiv în zona Cartierului Dunărea. Din informaţiile avute la dispoziţie, necropola tumulară se afla pe o terasa superioară a Dunării, în apropierea confluenţei cu râul Siret. Din inventarul pieselor descoperite într-unul dintre aceşti tumuli se numără şi două strigilii realizate din bronz şi bogat ornamentate. Strigilis este un instrument folosit din cele mai vechi timpuri pentru eliminarea resturilor de ulei, sudoare şi praf de pe corpul atleţilor după realizarea exerciţiilor fizice. (muzeograf Adrian Adamescu)

Tezaurul monetar descoperit la Ţigăneşti,
comuna Munteni, judeţul Galaţi

            În urmă cu mai bine de jumătate de secol a fost descoperit întâmplător, în timpul lucrărilor agricole, un tezaur monetar care cuprindea aproximativ 60 monede de aur şi circa 100 monede din argint. Descoperirea a fost făcută în apropierea conacului care a aparţinut lui Costachi Conachi aflat în Ţigăneşti (com. Munteni, jud. Galaţi). Piesele au fost recuperate parţial şi au intrat în colecţiile muzeelor din Galaţi şi Tecuci. Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci deţine piesele din argint, 34 taleri emişi de oraşul dalmat Ragusa, între anii 1753 şi 1773, iar Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi monedele din aur.

            În expunere pot fi admirate monedele din aur intrate în colecţia muzeului gălăţean. Acestea sunt piese de un ducat, în număr de 57 bucăţi, emisiuni ale oraşelor din Ţările de Jos, în anii 1738-1771, la care se adaugă un ducat emis de Imperiul Habsburgic. (muzeograf Costel Ilie)

Mărci poştale din emisiunea
Ferdinand - necirculate (Moscova 1917)

              Pe fondul Primului Război Mondial, la sfârşitul anului 1916, după cucerirea capitalei, armata, guvernul şi curtea regală a României se retrag la Iaşi. În cursul anului 1917, România, aliata Rusiei, comandă la Moscova tipografierea unor mărci poştale care urmau să fie folosite ca mărci uzuale pe teritoriul ţării neocupat (Moldova dintre Carpaţi şi Prut) de Puterile Centrale. (muzeograf Valentin Bodea)

            Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi deţine în colecţia sa de Filatelie, mărci poştale tipărite la Moscova în anul 1917, din emisiunea „Ferdinand - necirculate”: valoarea 10 bani, culoarea roşu aprins, nedantelat; valoarea 25 bani, culoarea albastru, nedandelat; valoarea 35 bani, culoarea violet, dantelat; valoarea 40 bani, culoarea verde-albastru, dantelat; valoarea 50 bani, culoarea galben, nedantelat şi un „timbru de ajutor”: valoarea 5 bani, culoare verde, nedantelat, neobliterate. Aceste mărci poştale au aparţinut inginerului gălăţean Constantin Apostolide şi au fost donate Muzeului de Istorie Galaţi, în anul 1978.

Farfurie decorativă cu scene
din Războiul de Independenţă al României

            Visul românilor de a trăi într-un stat independent s-a concretizat în urma unui război, scris cu litere de aur în cartea de istorie naţională. Criza orientală a declanşat un conflict armat ruso-turc care a antrenat şi România, în anul 1877.

             La data de 9/21 mai 1877, Ministru de Externe, Mihail Kogălniceanu declara în Adunarea Deputaţilor: [...] Sântem independenţi, sântem naţiune de sine stătătoare [...] vă declar, d-lor, în numele guvernului că noi ne privim ca în rezbel cu Poarta, că legăturile noastre cu Poarta sânt rupte, că guvernul va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa la viitoarea pace [...]

             Acestei Declaraţii de Independenţă, adoptată de Parlamentul României şi ratificată de Domnitorul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, i-a urmat participarea armatei române la operaţiuni militare în sudul Dunării. Independenţa avea să fie câştigată pe câmpul de luptă, în bătăliile de la Griviţa, Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin, fiind consfinţită prin Tratatul de la San Stefano şi Congresul de pace de la Berlin (1878).

Casetă cu medalii
emise de Comisia Europeană a Dunării