 |
PROIECTUL „EXPONATUL LUNII”
Expoziţii realizate în anul 2020
|
Stateri de tip Alexandru şi Lysimach
din tezaurul monetar de la Dăeni, judeţul Tulcea
„Muzeul de Istorie «Paul Păltănea» Galaţi deţine în patrimoniul său stateri din aur de tip Alexandru şi Lysimach, emişi în secolele IV-III a.Chr. Monedele au intrat în colecţiile muzeului prin achiziţie. Un lot de 12 stateri, ce provine din tezaurul de la Dăeni, a fost inventariat, în registrul general al muzeului gălăţean, în anul 1957. Din tezaurul de la Dăeni, jud. Tulcea, descoperit în anul 1956, în colecţiile publice din România au ajuns, prin intermediul autorităţilor, 107 exemplare: la Muzeul Naţional de Antichităţi (azi Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan») – 75 exemplare, transferate după 1970 la Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România (azi Muzeul Naţional de Istorie a României); la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române – 18 exemplare, la care se adaugă cele 12 piese aflate la Muzeul de Istorie «Paul Păltănea» Galaţi. Două exemplare recuperate ulterior se găsesc în prezent la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan». Din cei 12 stateri aflaţi în colecţia instituţiei noastre, cinci sunt de tip Alexandru emise în monetăriile din oraşele antice Callatis, Odessos, iar şapte sunt de tip Lysimach, ce au fost realizaţi în atelierele monetare din Byzantion, Pella, Callatis, Chalcedon”. (Muzeograf Costel Ilie)
 |
Pumnal scitic descoperit la Bălăbăneşti, judeţul Galaţi
Pumnalul/spadă scurtă realizat/ă din fier are lungimea totală de 31,8 cm. Lungimea lamei triunghiulare este de 19 cm, cu un şanţ median vizibil pe o lungime de 5 cm şi o lăţime de 0,5 cm. Lăţimea maximă a lamei este de 4,5 cm. Mânerul drept a fost realizat din două bare bătute la cald, iar capătul se prezintă sub forma unei contragreutăţi cu lungimea de 6,2 cm, lăţimea de 0,7 cm; grosimea maximă de 1,2 cm. Pe pumnal/spadă scurtă mai pot fi observate două plăci cordiforme cu rol de delimitare/separare al lamei de mâner. Dimensiunile plăcilor sunt 7 cm × 3,5 cm .
În anul 1990, Alexandru Vulpe publica în seria «Präehistoriche Bronzefunde» lucrarea Die Kurzschwerter, Dolche und Streitmesser der Hallstattzeit in Rumänien. Autorul menţionează că «akinakai cu capătul transversal, mâner subţire şi garda în formă de inimă» pot fi încadrate în Formengruppe II, atribuit tipului Suseni-Măcişeni.
Cel care s-a ocupat îndeaproape de acest subiect este Denis Topal, care încadrează piesele cu această formă în tipul Vettersfelde, având ca argumente lungimea redusă a lamei, lăţimea uşor mărită a plăcilor cordiforme şi contragreutatea alungită. De asemenea, acest tip de akinakes se distinge şi prin inciziile aplicate zonei centrale a lamei.
Într-un studiu, recent apărut, dedicat descoperirilor scitice din Moravia, autorii, D. Topal şi M. Golec, atrag atenţia că în zona Carpato-Nistreană, descoperirile de tip Vettersfelde sunt sesizate în Podişul Sucevei, zona Siretului, zona est-carpatică până în stepa pontică.
Acest tip de armă nu este o descoperire singulară pentru judeţul Galaţi. La Bălăbăneşti mai există un pumnal/spadă scurtă scitic, descoperit tot întâmplător şi publicat de către C. Buzdugan şi Ghenuţă Coman. În 1964, Vasile Palade publica pumnalul de la Măcişeni descoperit pe valea Gerului.
Pumnalul/spada scurtă descoperită la Bălăbăneşti are puternice analogii cu pumnalul de la Măcişeni şi cu alte două noi descoperiri, cea de la Boldureşti şi Cuhureştii de Jos şi poate fi datat în a doua jumătate a secolului al VI a.Chr”. (muzeograf dr. Adrian Adamescu)
 |
„Portretul lui Alexandru Ioan I-iu Cuza a fost realizat în anul 1859, la Paris de către tânărul bursier Constantin I. Stăncescu. Acesta a fost litografiat în oval cu inscripţia: ‹‹Aleksandru Joanŭ I. Prinţulŭ Moldo-Romaniǐ 1859››. La partea de jos erau indicate numele desenatorului, denumirea imprimeriei şi numele litografului: ‹‹C.I. Stăncescu del Inp. Lemercier, Paris; Hirsch lith.››. Alexandru Ioan I-iu Cuza apare cu favoriţi, dar îmbrăcat în uniformă de general şi având aruncată pe umărul drept mantia cu guler de blană.
Tatăl pictorului, Ioan Stăncescu, a făcut o ofertă către Eforia Şcoalelor (25 mai 1860), prin care acesta depunea desenul original, în creion, după care a fost executată litografia. Potrivit rezoluţiei de pe ofertă, acest portret trebuia să fie expus permanent, în sala Eforiei. Portretul a fost lucrat ‹‹din memorie››, aşa cum arăta Ulysse de Marsillac (1861)”. (Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Alexandru Ioan Cuza: memorabilia, Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2013, pp. 16-17)
Un exemplar se află în colecţia de „Artă plastică” a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, cu nr. inv. 1829 (46,5 x 35 cm) şi însemnarea Donat de Janetta-Dacian în memoria soţului său Profesor D.V. Dacian. Galaţi, 24 ianuarie 1939. Litografia a fost înrămată de către proprietar în perioada interbelică, iar porţiunea unde se preciza numele desenatorului, denumirea imprimeriei şi numele litografului a fost îndepărtată.
„Un alt exemplar se află la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale (51,4 x 37,8 cm), la partea inferioară are o însemnare în creion: donat de G. Sion, Cluj, 1930. Sub aceasta se află o altă însemnare: Primesce, amice, acest portret al Domnitorului Cuza, uniculu stăpânitoru (…). 3 iulie 1871”. (Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Alexandru Ioan Cuza: memorabilia, Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2013, pp. 16-17)
 |
MARAMA,
piesă componentă a costumului popular românesc
Marama expusă în cadrul proiectului Obiectul lunii septembrie, 2020, face parte din patrimoniul cultural al Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. Provenită din zona Vrancei, marama prezentată se înscrie în structura costumului popular femeiesc vrâncean, datată în prima jumătate a secolului al XX-lea. Este ţesută la stative, în două iţe, pe urzeală de borangic. Structura ornamentală este compusă dintr-un câmp decorativ central, având motive cusute cu fir subţire de bumbac. La extremităţi are două registre alcătuite din motive romboidale mari, cu laturile verticale reprezentând frunza de brad, iar celelalte patru laturi, oblice, sunt constituite din linii fine şerpuite. În interiorul motivului principal, sunt redate alte două romburele, dispuse pe verticală, care împreună cu punctele de umplutură din lateral sugerează o siluetă umană. Registrele romboidale sunt mărginite în partea inferioară de două şiruri orizontale de motive geometrice mici. Capetele sunt înfrumuseţate cu franjuri fini din borangic. (muzeograf Ionela Daniela Antohe).
 |
Înfiinţat în 1872, Regimentul 11 Dorobanţi Siret a jucat un rol important în toate marile bătălii ale naţiunii române din perioada modernă şi contemporană: Războiul de Independenţă, Al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial şi campania din 1919, încheiată prin cucerirea Budapestei, precum şi cel de-al Doilea Război Mondial, când soldaţii regimentului au cunoscut gloria şi moartea atât pe frontul de Est dar şi în campania de Vest, desfăşurată după lovitura de stat de la 23 august 1944.
În perioada 23 august 1944-24 decembrie 1944, comandant al Regimentului 11 Dorobanţi Siret a fost colonelul Stăncescu M. Alexandru. Scăpat aproape miraculos de represiunea comunistă, bătrânul ofiţer, devenit general în rezervă, şi-a donat o parte din arhiva personală Muzeului de Istorie din Galaţi. Intrată în patrimoniul colecţiei Istorie contemporană în anul 1977, această arhivă cuprinde fotografii, ordine de zi pe unitate, dar şi un foarte valoros memoriu, care descrie în mod detaliat faptele de arme ale Regimentului 11 Dorobanţi Siret în intervalul amintit.
Memoriul cuprinde 30 de pagini dactilografiate, însoţite de schiţe ale principalelor lupte la care regimentul gălăţean a fost părtaş. Textul, conceput pe baza jurnalelor de front, arată care au fost direcţiile de înaintare ale regimentului, din ce mari unităţi a făcut parte, manevrele executate, desfăşurarea luptelor, succesele în câmpul tactic dar şi pierderile în vieţi omeneşti şi bunuri suferite. (Muzeograf Mihaela Damian)
 |
Pumnal caucazian cu teacă
(sec. al XIX-lea)
Proiectul expoziţional este realizat de muzeograf dr. Maria Magdalena Tuluş şi reprezintă un pumnal realizat într-un vechi atelier caucazian, în secolul al XIX-lea. Pumnalul caucazian cu teacă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi – Colecţia Arme, uniforme şi însemne militare. Exponatul prezentat este o armă albă, folosită pentru apărarea onoarei personale a oricărui om născut în Caucaz. Pumnalul are lama dreaptă, două tăişuri şi un şanţ median lăţit pe ambele suprafeţe ale lamei. Pe partea exterioară a lamei sunt imaginate două păsări încrustate cu filigran aurit care flanchează un ornament vegetal. Mânerul este confecţionat din metal cu plăsele din os, fixate cu trei butoni, iar teaca este din lemn şi îmbrăcată în piele, fiind la partea inferioară terminată cu o placă metalică în formă conică.
 |
Un costum al profesorului gălăţean Spiru Xantopol
„Printre personalităţile învăţământului gălăţean din prima jumătate a secolului al XX-lea, a fost şi profesorul de muzică Spiru Xantopol (1889-) care s-a afirmat ca atare, mai ales în perioada interbelică. Născut în oraşul Galaţi, unde şi-a făcut studiile primare şi secundare (în instituţiile de învăţământ ale comunităţii elene, din rândurile căreia făcea parte), a revenit să profeseze în oraşul natal, după absolvirea Conservatorului de Muzică din Bucureşti.
Ca profesor de muzică, a călăuzit paşii elevilor următoarelor instituţii de învăţământ gălăţene: Liceul Vasile Alecsandri (de băieţi), Şcoala Normală Costache Negri (de băieţi) şi Liceul Mihail Kogălniceanu (de fete). Printre foştii săi elevi, care au îmbrăţişat cariere muzicale, merită să-i amintim pe: muzicologul şi compozitorul Vasile Donose, compozitorul şi dirijorul Aurel Manolache, precum şi pe interpretul de romanţe şi de muzică uşoară.
S-a remarcat ca o prezenţă activă în spaţiul public gălăţean, bucurându-se de aprecierea generaţiilor de elevi (pe care i-a implicat şi în activităţi extraşcolare), a comunităţii locale, în ansamblu. A dirijat coruri de elevi, cu participări apreciate la serbările şcolare şi la cele dedicate unor evenimente importante în plan local. Din anul 2006, Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galaţi deţine în patrimoniu un costum al profesorului Spiru Xantopol. Costumul (compus din: o haină tip smoking, o pereche de pantaloni şi două veste) are o valoare memorială specială, care i-a conferit oportunitatea de a fi prezentat în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii noiembrie”. (muzeograf dr. Elena – Ingrid Bahamat)
 |
Albumul cu autografe
colecţionate de Maria Eugenia Vârlan
în perioada 1904-1941
„Albumul are coperte din lemn acoperite cu piele maro, ornamentate cu decor fitomorf, având imprimate iniţialele posesoarei «E.W.» (Eugenia Vârlan). Albumul are 34 de file, din care filele 10, 16-29 sunt albe. O prezentare «in extenso» a Albumului o regăsim în lucrarea domnului dr. Dan Râpă Buicliu, Catalogul colecţiilor de carte veche, manuscrise, publicaţii şi cartografie din Muzeul de Istorie Galaţi, Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2012.
Albumul Eugeniei Vârlan întregeşte patrimonial Muzeului de Istorie «Paul Păltănea» din Galaţi, aducând în atenţie romantismul intelectualilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului următor, spre bucuria celor pasionaţi de trecutul oraşului nostru, care pot călători şi prin intermediul acestui exponat în alte perioade istorice”. (muzeograf dr. Mariana-Delia Pohrib)