INTEGRITATE INSTITUŢIONALĂ
■ Declaraţie privind asumarea agendei de integritate organizaţională
■ Inventarul măsurilor preventive şi indicatorii de evaluare
Strategia Naţională Anticorupţie 2021 – 2025 (SNA)
■ Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public
obiectiv specific: PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
Încadrarea în Strategia Naţională Anticorupţie a unui obiectiv specific cu privire la protejarea patrimoniului cultural va contribui la consolidarea capacităţii administrative şi creşterea performanţei în sectorul public cu atribuţii în protejarea patrimoniului cultural prin practici integre, la o mai bună informare şi participare a instituţiilor publice de cultură, a societăţii civile şi a cetăţenilor la luarea deciziilor, la o mai bună protejare a obiectivelor de patrimoniu cultural.
Activităţile de reglementare, avizare, inventariere, inspecţie şi control privind starea de conservare a obiectivelor de patrimoniu cultural şi intervenţiile realizate la acestea trebuie gestionate în mod unitar. Obiectivul specific propus, prin acţiunile sale principale contribuie la o astfel de gestiune unitară a problematicii domeniului.
Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 „promovarea identităţii naţionale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi prin încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă” este unul dintre obiectivele naţionale de securitate. Strategia de Apărare a Ţării 2020-2024, ia în considerare, între riscuri, riscul dispariţiei patrimoniului cultural. Potrivit strategiei, acesta „este generat de starea proastă de conservare a unor bunuri culturale imobile, mobile şi imateriale, capacitatea administrativă insuficientă, interese contrare şi necunoaştere, precum şi de factori naturali cu un comportament greu de prevăzut în contextul schimbărilor climatice. Degradarea continuă şi accelerată a patrimoniului cultural poate conduce la pierderea elementelor care definesc atât identitatea naţională, cât şi multiculturalitatea patrimoniului din România. (s.n.)”. În acest sens, considerăm oportună acţiunea conjugată a Strategiei Naţionale Anticorupţie cu cea a Strategiei de Apărare a Ţării.
Îndeplinirea acestui obiectiv strategic presupune o guvernanţă bazată pe integritate, eficienţă, transparenţă şi pe participarea cetăţenilor la luarea deciziilor publice.
Situaţia existentă reclamă dezvoltarea unui sistem coerent şi articulat de competenţe, responsabilităţi, instrumente şi resurse, în vederea creşterii integrităţii, reducerii vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul de evaluare culturală şi intervenţie asupra patrimoniului cultural.
Capacitatea administrativă în domeniul protejării patrimoniului cultural trebuie consolidată (finanţarea şi ocuparea posturilor vacante cu specialişti, pregătirea continuă a funcţionarilor), regulamentele de organizare şi funcţionare ale comisiilor de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural de pe lângă minister sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia trebuie completate cu prevederi privind declararea intereselor şi motivarea deciziilor, fiind necesară o unificare a procedurilor la nivelul serviciilor publice deconcentrate.
Totodată, este resimţită nevoia implementării unui sistem electronic de gestiune a atribuţiilor ministerului, serviciilor publice deconcentrate, instituţiilor din subordine în domeniul protejării patrimoniului cultural şi a altor entităţi responsabile.
De-a lungul timpului au fost identificate mai multe vulnerabilităţi ale domeniului cultural, conturate şi prin rapoartele organelor de control (Curtea de Conturi, Corpul de control al ministrului etc.), care au dus adesea la diverse incidente de integritate. Multe dintre acestea au avut drept cauză lipsa unei educaţii anticorupţie a persoanelor implicate, precum şi lipsa unor instrumente adecvate de prevenţie (cod de etică, proceduri etc.) la nivelul comisiilor de specialitate, serviciilor deconcentrate şi al instituţiilor publice de cultură.
În urma implementării SNA 2016-2020 la nivelul Ministerului Culturii, au fost identificate mai multe bune practici [ex.: din Pactul de integritate implementat de către Ministerul Culturii şi consorţiul de organizaţii neguvernamentale format din Transparency International România (denumit în continuare TI-Ro) şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) în cadrul proiectului E- cultura: Biblioteca digitală a României; proiectul CultureHack - privind reutilizarea datelor deschise din sectorul cultural (Hackathon – competiţie cu date deschise), derulat de Ministerul Culturii împreună cu Secretariatul General al Guvernului şi cu Centrul pentru Inovare Publică], care au dus la creşterea gradului de transparenţă şi prevenire a riscurilor de corupţie în domeniul cultural. De asemenea, încadrarea în noua SNA va conduce la posibilitatea continuării şi extinderii ariei de aplicabilitate a bunelor practici în domeniul asigurării transparenţei cheltuirii fondurilor publice.
Astfel, încadrarea în Strategia Naţională Anticorupţie a unui obiectiv specific cu privire la domeniul cultural va contribui la identificarea corectă şi eficace a cazurilor de incompatibilităţi şi conflicte de interese, precum şi a faptelor de corupţie, odată cu creşterea gradului de educaţie anticorupţie şi informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupţiei.