PROIECTUL „EXPONATUL LUNII”
Expoziţii realizate în anul 2015

Pumnal de tip Lobojkovka
descoperit la Rogojeni, judeţul Galati

             Piesa expusă a fost descoperită în anii 1959-1960, în urma unor investigaţii pe care Muzeul de Istorie Galaţi le-a efectuat pe teritoriul comunei Rogojeni, în punctele „Dealul Mic şi „Dealul Mare”, la înştiinţarea transmisă de localnicul Vasile Roaită.

            Pumnalul din bronz de la Rogojeni, poate fi încadrat morfologic în tipul Lobojkovka, caracterizat prin lamă foliformă, cu peduncul şi nervură mediană, frumos patinat, de culoare verde închis.

Tăbliţă votivă „Cavalerul trac”
descoperită la Tirighina Barboşi, judeţul Galaţi

            Altorelieful reprezentând Cavalerul trac, aflat în colecţia de arheologie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, a fost descoperit în anul 1963 pe platoul Tirighina-Bărboşi cu prilejul unor lucrări efectuate la ridicarea Combinatului Siderurgic.

             Tăbliţa votivă din marmură albă, de bună calitate, are formă dreptunghiulară (29,5 x 23,00 x 4,00 cm), iar scena, sculptată în altorelief, este încadrată într-un chenar simplu. Artefactul descoperit la Bărboşi se alătură unui număr însemnat de reliefuri culturale asemănătoare dedicate Cavalerului trac (Eroului sau Vânătorului trac), identificate în Thracia, Moesia, Dacia.

            Din punct de vedere cronologic, altorelieful prezentat publicului se încadrează în repertoriul monumentelor romane datate în secolele II - III p. Chr.

Pâine de la 1892

             „Pâinea, coaptă în vara anului 1892, în Italia, a fost prezentată în cadrul Expoziţiei Italo-Americană de la Genova (10 iulie - 4 noiembrie 1892), expoziţie care marca aniversarea a 400 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb.

             Vasile Pamfil, unul dintre membrii echipajului crucişătorului «Elisabeta» a intrat în posesia pâinii, inclusiv a cutiei în care fusese expusă, şi a adus-o la Galaţi. Acesta o donează în mai 1915 lui Paul Paşa, directorul Şcolii nr. 6 de băieţi din Galaţi. Întregul patrimoniu al Muzeului de la Şcoala nr. 6, inclusiv pâinea, sunt donate de Paul Paşa, în 1939, nou-înfiinţatului Muzeu de Istorie din Galaţi.”

Trusă chirurgicală 
din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

            Trusa chirurgicală folosită de spitalele militare de campanie germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost realizată de un faimos producător de echipamente medicale din acea vreme, H. Windler, din Berlin.

            Raritatea exponatului se datorează faptului că cea mai mare parte a echipamentelor militare germane au fost distruse după război, foarte puţine reuşind să „supravieţuiască” în stare bună.

„Păpuşarele” de presat caşul

             Păpuşarele (tiparele) de presat caşul „au cunoscut o mai mare răspândire în zonele muntoase ale Moldovei, în zonele pastorale: Bran, Valea Prahovei, nordul Buzăului, Covasna, Brateş, Breţcu, etc”. Interiorul păpuşarelor de caş era decorat cu motive astrale, geometrice sau prin reprezentarea stilizată a figurii umane, a pomului vieţii, etc.

Tăbliţa votivă „Cavalerii danubieni”

            Altorelieful reprezentând „Cavalerii Danubieni” a fost descoperit în anul 1962, cu prilejul unei periegheze realizate de Ion Limbidis, fost restaurator la instituţia muzeală gălăţeană, în incinta fortificaţiilor romane de la Bărboşi, jud. Galaţi.

             Tăbliţa votivă, realizată din marmură albă, este de formă pentagonală, cu dimensiunile de 16cm/18,5cm/20cm.

             Prezenţa acesteia la Bărboşi, marchează punctul de maximă extindere spre est a ariei de răspândire a reprezentărilor „Cavalerilor danubieni”, artefactul gălăţean completând repertoriul monumentelor dedicate acestor divinităţi războinice.

Pistoale cu cremene, sec. al XIX-lea

             Piesele provin de la un atelier oriental şi prezintă următoarele dimensiuni: lungime totală - 43 cm, lungime ţeavă - 28 cm, calibru pistol - 15 mm. Ţevile pistoalelor sunt lise şi au, în exterior, spre culată, forme tronco - octagonale. La partea superioară a acestora, spre gură şi în mod deosebit, spre culată au ornamente pe mai multe registre, cu motive vegetale, reliefate, gravate şi încrustate cu metal galben (aur).

Cutie muzicală cu disc din metal

            Achiziţionată de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi în anul 2002, cutia muzicală cu disc din metal „Mira” a fost produsă în Elveţia de firma Mermond Frères, la începutul secolului al XX-lea. Carcasa cutiei este din lemn de nuc, capacul prezintă pe partea exterioară, marchetărie cu model floral iar pe partea interioară sigla „Mira”, precum şi medaliile obţinute de aceasta în competiţiile internaţionale: Londra (1851), Zurich (1883), Anvers (1885), Chicago (1893), Yverdon (1894), Amsterdam (1895), Geneve (1896), Paris (1900), Vevey (1901). Mecanismul de funcţionare este cel al unei cutii muzicale cu disc din metal perforat, aşezat orizontal. În timpul rotirii discului, cu ajutorul mecanismului cu arc, protuberanţele obţinute prin perforare, antrenate de o roată dinţată, determină vibrarea unor lamele metalice. Cutia muzicală cu disc din metal este prevăzută cu un dispozitiv de reglare a vitezei, iar în exteriorul casetei de lemn există o manivelă care antrenează mecanismul.

             Împreună cu aceasta au fost achiziţionate şi cinci discuri din metal originale, înregistrate cu melodiile: Imnul Naţional al Austriei, Stephanie, Tannhauser (compozitor R. Wagner), Rigoletto (compozitor G. Verdi), Freischutz (compozitor K.M. von Weber).

Casetă a Zulniei Negri - Sturdza 
(dăruită de Regina Elisabeta a României)

            Valoarea memorială a obiectului este conferită de faptul că are o dedicaţie manuscris (în limba franceză, datată martie 1892, Pallenza) a Reginei Elisabeta a României, pentru Zulnia Negri - Sturdza, una dintre primele sale doamne de onoare, care i-a fost alături şi în ziua căsătoriei. Regina Elisabeta i-a dăruit-o Zulniei, sora lui Costache Negri, probabil la întoarcerea din călătoria în străinatate, dintre anii 1891-1894.

Vas ceramic
din tumulul nr. 53, Matca, judeţul Galaţi
(fenomenul Basarabi)

            Exponatul a fost descoperit de către arheologul Mihalache Brudiu în anii '80 cu ocazia unor lucrări topometrice efectuate în judeţul Galaţi.

            Cercetările arheologice privind fenomenul Basarabi în sud-estul Moldovei au debutat în anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial cu descoperirile din aşezarea de la Poiana –Tecuci. Ulterior, acest stil ceramic este cunoscut graţie descoperirilor realizate de către Ion T. Dragomir şi Mihalache Brudiu la Ţigăneşti, Drăgăneşti, Suceveni – Stoborăni, Brăhăşeşti – Bursucărie, Vînători, Piscu, Ijdileni – Frumuşiţa, la care se adaugă şi două descoperiri cu caracter funerar – Matca şi Lunca.