Imagine de la vernisajul expozitiei O colectie si mai multe pasiuni
Imagini de la vernisajul expoziţiei
O COLECŢIE ŞI MAI MULTE PASIUNI
LĂCRĂMIOARA ŞI FLORENŢIU TANASCOV

O COLECŢIE ŞI MAI MULTE PASIUNI
LĂCRĂMIOARA ŞI FLORENŢIU TANASCOV


            Fiecare expoziţie reprezintă o provocare. Ce şi - mai ales - cum sunt întrebările sine qua non ale fiecărui demers muzeografic de acest gen. Un obiect susceptibil de a fi inclus într-un astfel de excurs tematic ascunde o poveste: inedită, interesantă, specială prin simplitatea ei firească… Şi toate poveştile îşi au personajele şi ascultătorii lor, cu reacţiile şi atitudinile proprii subiectului, mesajului şi nivelului de receptivitate. Astfel, obiectele şi poveştile acestora creează un cadru expoziţional în care tipul, funcţionalitatea, aspectul, istoria se împletesc cu mirajul perceput cu ochii minţii. Când în poveste sunt implicate şi persoanele hărăzite cu acel dar aparte de a aduna şi ocroti obiectele grăitoare prin semnificaţii, mai mult sau mai puţin vizibile ori cunoscute - colecţionarii - provocarea capătă conotaţii multiple.

             „O colecţie te cultivă!” consideră gălăţeanul Florenţiu Tanascov. Soţia sa, Lăcrămioara Tanascov, simţind că ,,pentru sufletul colecţionarului, o cutie de chibrituri poate valora la fel de mult precum un Rolls-Royce”, îi împărtăşeşte pasiunea de colecţionar precum şi părerea că „lucrurile de valoare nu trebuie să stea prea mult într-un loc. Au nevoie să circule, să aibă viaţă”. De aceea au răspuns pozitiv provocării expoziţionale lansate de Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galaţi.

             Proiectul îşi propune să valorifice expoziţional patrimoniul unei colecţii particulare de bunuri culturale, din oraşul Galaţi. Pasiunea familiei de colecţionari pentru valoarea istorico-documentară şi estetică a obiectelor căutate (datorită unui interes special în cunoaşterea istoriei locale) sau descoperite întâmplător (cu emoţia firească în faţa bunului gust şi a eleganţei stilului de viaţă din alte epoci) susţine un demers tematic inedit şi captivant pentru diverse generaţii.

 

 

Imagine a sectiunii S2, 2009, situl arheologic Negrilesti
Imagini de la vernisajul expoziţiei SECVENŢE ARHEOLOGICE

 

SECVENŢE ARHEOLOGICE


         Expoziţia aduce în atenţia publicului bunuri culturale arheologice provenirte din două din cele mai importante situri din judeţul Galaţi, Bărboşi-Tirighina şi Negrileşti.

         Prima „secvenţă” prezintă publicului artefacte datate în mileniul VI a. Chr., ce provin din situl arheologic de la Negrileşti prin cercetarea a trei locuinţe, specifice culturii Starcevo-Criş.

         A doua secvenţă oferă publicului prilejul de a vedea unele dintre cele mai importante artefacte descoperite în aşezarea romană de pe promontoriu Tirighina de la Bărboşi.

 

 

Imagine a sectiunii S2, 2009, situl arheologic Negrilesti
Imagini de la vernisajul expoziţiei
Arme albe şi de foc. Sec. al XIX-lea - înc. sec. al XX-lea

ARME ALBE ŞI DE FOC.
SECOLUL  AL XIX-LEA  ÎNCEPUTUL  SECOLULUI  AL XX-LEA.

         Armele au avut şi vor avea, cu siguranţă, o importanţă covârşitoare în istoria şi dezvoltarea umanităţii. Practic, întreaga dezvoltare socială şi istorică a speciei umane este strâns legată de inventarea şi perfecţionarea continuă a sistemelor de arme. În decursul istoriei speciei umane, arma a fost singura unealtă care a fost dezvoltată continuu, fără întrerupere, proces care, se poate observa foarte uşor, continuă şi astăzi.

         Cantitatea imensă de informaţii publicată în ultima sută de ani despre istoria armelor, şi în special în ultimele patru decenii, este mult mai mare decat ceea ce se cunoştea înainte despre oricare segment al istoriei armelor. Au fost publicate studii detaliate despre dezvoltarea anumitor tipuri de arme, armurieri, mecanisme sau mărci, aşa încât este practic imposibil să facem doar un sumar al acestor informaţii în cele ce urmează.

         Prin excursul expoziţional ales am urmărit evoluţia amelor albe şi de foc din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, considerat de altfel, şi secolul inovaţiilor, mai ales în domeniul armelor de foc.

         Armele albe puse în valoare sunt: hangere şi pumnale vânătoreşti, iatagane, săbii fabricate în diferite ateliere europene şi orientale (Turcia, Rusia/atelier Sankt Petersburg; Franţa, România.), sabie/baionetă Henri Martin (Anglia) etc.

 

Imagine vernisaj
Imagini de la vernisajul expoziţiei
Patrimoniu arheologic clasat. Situl Lunca, com. Jorăşti jud. Galaţi

PATRIMONIU ARHEOLOGIC CLASAT
SITUL LUNCA, COM. JORĂŞTI, JUD. GALAŢI

         Colecţia de Arheologie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi permite redarea unor întregi perioade istorice, de mult dispărute, prin intermediul materialelor datate cronologic în diferite epoci, descoperite de specialiştii muzeului sau altor instituţii, în cadrul unor campanii de cercetări arheologice.

         În acest context punerea în valoare a bunurilor culturale descoperite în necropola birituală de la Lunca, comuna Jorăşti, prin etalarea lor în cadrul unei expoziţii temporare va contribui la prezentarea unei epoci istorice tulburi din trecutul acestor meleaguri şi anume secolele III-IV p.Chr., perioadă în care diferite populaţii încep să migreze peste teritoriul ţării noastre.

         Descoperirile arheologice suplinesc în bună măsură lipsa informaţiilor scrise pentru anumite perioade istorice din evoluţia societăţii umane în spaţiul românesc. Secolele III-IV p. Chr. marchează începutul unei astfel de perioade, când, pe fondul slăbirii generale a puterii Imperiului Roman, populaţiile din estul Europei încep să migreze spre vestul continentului. Acest lucru constituie începutul unui proces de contopire a unor populaţii etnice diferite, fapt ce va conduce la formarea majorităţii popoarelor europene de astăzi. Este evident că acest proces are loc şi pe teritoriul locuit atât de dacii liberi cât şi de daci romanizaţi din fosta provincie romană Dacia, fapt atestat de numeroasele mărturii arheologice descoperite pe întreg teritoriul ţării noastre.

         Cercetările arheologice efectuate în timp au scos la iveală aşezări şi necropole aparţinând culturii Sântana de Mureş - Černjachov, cultură ce se caracterizează prin dăinuirea elementelor etnice autohtone şi a culturii lor materiale,  alături de elemente etnice şi culturale aparţinând populaţiilor sarmatice şi germanice.

 

Marturii arheologice. Situl Negrilesti - Curtea scolii din 27 octombrie 2011

Imagine de la vernisajul expoziţiei
Mărturii arheologice. „SITUL NEGRILEŞTI - CURTEA ŞCOLII”

MĂRTURII ARHEOLOGICE. SITUL „NEGRILEŞTI - CURTEA ŞCOLII”

        Expoziţia „Mărturii arheologice. Situl Negrileşti-Curtea Şcolii”, concepută de muzeograful Costel Ilie şi organizată la sediul Muzeului de Istorie Galaţi, prezintă o selecţie a unor bunuri culturale descoperite în campaniile de cercetări din anii 1981, 2007-2011. În dorinţa de a explicita publicului condiţiile descoperirii acestor bunuri s-a reconstituit o mică parte din profilul unei unităţi de săpătură, etalarea materialelor arheologice sugerând poziţia găsirii lor in-situ.

        Situl este inclus în Lista Monumentelor Istorice(cod Gl-I-s-B-02988), se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii din sat şi pe terenul unor localnici.

        Situl arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a fost cercetat pentru prima dată acum 30 de ani, în anul 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu. Începând cu anul 2007 au fost organizate anual campanii de cercetări arheologice de către Muzeul Mixt Tecuci şi Muzeul de Istorie Galaţi.

        Cercetările conduse de arheologii Mircea Nicu, Costel Ilie şi Dan Gh. Teodor, au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice - neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p. Chr., sec. VIII-IX p. Chr. şi epoca modernă.

        La vernisaj au participat reprezentanţi ai celor două instituţii organizatoare care au prezentat istoricul cercetării arheologice, importanţa sitului şi încadrarea lui în aria descoperirilor din bazinul râului Bârlad. Din numerosul public, prezent la vernisarea expoziţiei, remarcăm prezenţa studenţilor Facultăţii de Istorie, din cadrul Universităţii  „Dunărea de Jos” Galaţi, mulţi dintre ei participanţi, în anii 2009-2011, la campaniile de cercetări din situl Negrileşti-Curtea Şcolii, jud. Galaţi.

 

 

Imagine de la vernisajul expoziţiei
„Marturii arheologice recent descoperite pe teritoriul judetului Galati”

„MARTURII ARHEOLOGICE RECENT DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDETULUI GALATI”

         Expoziţia prezintă publicului artefacte descoperite în siturile arheologice Negrileşti şi Tirighina, din judeţul Galaţi, în anul 2009.

         Situl arheologic Negrileşti, descoperit în anul 1981, reprezintă o rezervaţie arheologică, cu nivele de locuire din neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, perioada prefeudală şi cea medievală.

         Echipa de cercetare, condusă de domnul prof. dr. Dan Gh.TEODOR, de la Institutul de Arheologie, Iaşi, a fost formată din:

         Cercetarea preventivă la situl Tirighina, a constat în degrevarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de 650 mp, situată în necropola tumulară romană. Tumulul cercetat a dus la descoperirea a 12 morminte: 8 de înhumaţie şi 4 de incineraţie, datate în secolel II-IV p. Chr.

         Echipa de cercetare a fost formată din specialiştii Muzeului de Istorie Galaţi: arheolog Costel ILIE, arheolog Adrian ADAMESCU, restaurator Corneliu MORARU şi muzeograf Marian SCRIPNIC.

 

Masa rotunda 70 de ani de muzeografie galateana
Imagine de la masa rotundă „70 de ani de muzeografie gălăţeană”

70 DE ANI DE MUZEOGRAFIE GĂLĂŢEANĂ

         Din iniţiativa unor gălăţeni, în anul 1937, s-a constituit Asociaţia „Casa Cuza Vodă” care, din fondurile strânse prin subscripţie publică, donaţii şi contribuţia autorităţilor locale şi centrale, a cumpărat fosta casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza. După restaurare, la 24 ianuarie 1939, în această clădire a fost inaugurat Muzeul „Casa Cuza Vodă”.

         Expoziţia propune o călătorie in timp, printre imaginile care creionează începuturile muzeografiei gălăţene şi evoluţia acestui fenomen cultural până în prezent.

         În acest ambient sugestiv, „Masa rotundă” din ziua vernisajului, a strâns în jurul ei reprezentanti ai Muzeului de Arta Vizuala Galati, Complexului Muzeal de Stiintele Naturii Galati, Muzeului Mixt Tecuci, Bibliotecii „V. A. Urechia” Galati, care, împreuna cu reprezentantii Muzeului de Istorie Galati, au depanat amintirile celor mai frumoase evenimente si manifestari petrecute de-a lungul anilor, evocându-i de asemenea si pe specialistii care au contribuit, si, unii dintre ei continua sa contribuie, la ducerea mai departe a culturii si istoriei orasului.

Imagine din expozitia Smaranda Braescu - regina aerului
Imagine din expoziţia "Smaranda Brăescu - Regina Aerului"

 

SMARANDA BRĂESCU - REGINA AERULUI

         De numele Smarandei Brăescu se leagă începuturile paraşutismului românesc. Performanţele sale au facut ca talentata româncă să ducă numele ţării sale cu mândrie peste hotare, ecouri ale acestor realizări înregistrându-se în presa  naţională şi internaţională. Vreme de şase decenii, performanţele ei au facut ca în multe locuri din lume să se vorbească cu admiraţie despre România.

         Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897 - d. 2 februarie 1948) a fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.233 m la Sacramento, SUA). A fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari. 

         Expoziţia cuprinde fotografii cu şi despre Smaranda Braescu, precum şi obiecte care au aparţinut cunoscutei paraşutiste. Alaturi de medaliile şi decoraţiile primite de-a lungul carierei sale este expus şi costumul popular care a facut înconjurul lumii, fiind purtat cu mândrie de Smaranda Brăescu la majoritatea evenimentelor la care a participat.

         În cadrul expoziţiei „Smaranda Brăescu - Regina Aerului” au fost expuse obiecte personale care au aparţinut lui Dumitru Brăescu, fratele mai mare al Smarandei Brăescu. Acesta s-a făcut cunoscut prin lucrările sale de pictură şi grafică recunoscute încă din timpul vieţii de autorităţile în domeniu din acea perioadă.

Imagine de la vernisajul expozitiei Marturii arheologice recent descoperite în judetul Galati - 2008

 MARTURII ARHEOLOGICE RECENT DESCOPERITE ÎN JUDETUL GALATI - 2008

Durata: 5 decembrie 2008 - 30 ianuarie 2009

Expoziţia însumează descoperiri arheologice realizate în anul curent în siturile: Adam, Negrileşti, Stoicani, Vânători.
Cercetarea arheologică sistematică a sitului de la Mânăstirea Adam, din anul 2008, a pus în evidenţă planimetria fundaţiei vechiului edificiu bisericesc – zona altarului cu proscomidiarul şi diaconiconul. De asemenea au mai fost cercetate şi nouă morminte din necropola medievală a mânăstirii.
Cercetarea arheologică preventivă de la Negrileşti a reliefat o intensă locuire încă din epoca bronzului, din secolul IV p. Chr., secolele VIII-X şi până în epoca modernă.
La studierea ambelor situri au participat cercetători specialişti de la Muzeul de Istorie Galaţi şi Muzeul Mixt Tecuci: Ilie Costel, Adamescu Adrian, Ciubotaru Paul, Nicu Mircea
În expunere puteti regasi artefacte descoperite în siturile enumerate, ceramica si obiecte din os apartinând epocii bronzului, cultura Sântana de Mures, Dridu pâna la obiecte din ceramica, portelan si metal de secolele al XIX-lea si al XX-lea.
Obiectele prelevate în urma unor cercetări de suprafaţă de către muzeograf Adamescu Adrian în siturile Vânători şi Stoicani completează excursul arheologic. Expoziţia este concepută şi realizată de muzeografii Costel Ilie, din partea Muzeului de Istorie Galaţi şi Paul Ciobotaru din partea Muzeului Mixt Tecuci.

Imagine de la vernisajul expozitiei Situl arheologic Poiana - Piroboridava
Organizatori:
Cristian Dragoş Căldăraru, director, şi
Costel Ilie, şef secţie, Muzeul de Istorie Galaţi
Cotinel Munteanu, director, Muzeul Mixt Tecuci
Invitaţi:
Mircea Nicu, arheolog
Silvia Teodor, arheolog
Stela Ţau, arheolog
Dan Teodor, arheolog

 

"SITUL ARHEOLOGIC POIANA - PIROBORIDAVA"

Durata: 27 februarie - 31 martie 2008

           Identificată cu antica Piroboridava, staţiunea arheologică de la Poiana a stârnit interesul cercetătorilor încă de la începutul secolului al XX-lea când Vasile Pârvan realizează primele explorări în zonă, urmat în perioada interbelică  de Gheorghe Ştefan şi Ecaterina şi Radu Vulpe. Aceştia îşi vor continua cercetările şi după a doua conflagraţie mondială, munca lor fiind dusă mai departe de cercetătorii ieşeni de la Institutul de Arheologie, pentru ca în anii ’80 alături de arheologul Silvia Teodor, de la instituţia menţionată, să participe şi specialiştii Muzeului Mixt din Tecuci, Stela Ţau şi Mircea Nicu.
           Sunt prezentate obiecte arheologice din epoca bronzului şi a fierului, până în epoca post-romană. Propunându-şi să înfăţişeze şi activitatea ce s-a derulat de-a lungul anilor pe acest şantier arheologic, expoziţia conţine informaţii şi imagini referitoare la campaniile derulate în acest sit de importanţă naţională.
           Expoziţia este concepută şi realizată de muzeografii Costel Ilie, din partea Muzeului de Istorie Galaţi şi Paul Ciobotaru din partea Muzeului Mixt Tecuci, cu sprijinul substanţial al arheologului expert Mircea Nicu, care a participat la numeroase campanii în situl Poiana.

Imagine din expozitia temporara din anul 2007 Marturii arheologice

"MĂRTURII ARHEOLOGICE
DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDEŢULUI GALAŢI"

Durata: 15 noiembrie 2007 – 31 decembrie 2007

           Cu ocazia sărbătorilor oraşului Galaţi, manifestarea de faţă oferă publicului o selecţie substanţială bazată exclusiv pe descoperirile inedite din siturile arheologice Ghidigeni, Nicoreşti (Biserica Sf. Nicolae-Banu, Biserica Naşterea Maicii Domnului-Negustori, punctul Guzga), Mănăstirea Adam, Lieşti şi Negrileşti.
            În expunere sunt prezentate obiecte arheologice din perioade diferite, din neolitic, epoca bronzului şi a fierului, până în epoca modernă. Propunându-şi să înfăţişeze şi activitatea ce se desfăşoară pe un şantier arheologic expoziţia are şi o componentă foto documentară cu imagini din siturile amintite.