PROIECTUL „EXPONATUL LUNII”
Expoziţii realizate în anul 2016

Un evantai - accesoriu al elegantei feminine

             Delicatul accesoriu vestimentar, realizat de un atelier occidental, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea si folosit de doamnele din familia Negri, impresionează prin frumusetea modelului si duce cu gândul la povesti cu si despre domnisoarele si doamnele de altadata. (muzeograf dr. Elena Ingrid Bahamat)

Cupa cu trei picioare din tumulul de la Griviţa, judeţul Galaţi

            Vasul este datat la începutul Epocii Bronzului şi a fost descoperit în anul 1986 de către prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, într-o movilă funerară din zona Văii Gerului, pe teritoriul comunei Griviţa (judeţul Galaţi).

Tezaurul medieval descoperit la Şendreni, judeţul Galaţi

             Tezaurul din obiecte de podoabă confecţionate din argint a fost descoperit în anii 1938-1939, cu prilejul lucrărilor agricole de pe teritoriul comunei Şendreni. Datat în cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, tezaurul cuprinde un număr de 14 piese, diferite ca formă şi mărime, lucrate cu multă îndemânare şi simţ estetic, ornamentate cu filigran, încrustaţii de sticle albastre, verzi şi protuberanţe piramidale, alcătuite din granule sferice.

              În componenţa tezaurului se găsesc patru cercei, dintre care doi identici ca mărime, formă şi decor; unul de alt tip, ceva mai mic şi altul de formă semilunară; o broşă de forma unei rozete, în stare fragmentară; opt butoni ornamentali, semisferoidali, probabil de la cercei sau de la veşminte, prevăzuţi fiecare cu câte un pandantiv din tablă oval-circulară, precum şi o teacă de forma unui papuc miniatură. (muzeograf Costel Ilie)

Ie din zona Vrancei

            ″Ia, parte componentă a costumului popular naţional, reprezintă o adevărată zestre pentru cultura şi civilizaţia poporului român. Această piesă vestimentară, diferă de la o zonă etnografică la alta, având diverse tehnici de realizare, croiuri variate, precum şi motive decorative diferite, ceea ce o face un adevărat simbol pentru arta creativă românească.

             Ia etalată în cadrul proiectului Exponatul lunii, provine din zona Vrancei şi face parte din structura costumului popular femeiesc vrâncean, care se caracterizează ca un port de munte, cu un specific propriu.″ (muzeograf Ionela Daniela Antohe).

Ştanţă manuală pentru biscuiţi „Carol” de la fabrica Ludwig Josiek Galatz

             Obiectul este alcătuit dintr-un suport de lemn şi un miez circular, metalic din bronz cu marca biscuiţilor „Carol” de la Fabrica de paste făinoase, biscuiţi şi pesmeţi Ludwig Josiek Galatz. A intrat în colecţia Stiinţă şi tehnică a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi prin donaţia realizată în anul 1975 de către Maria L. Nimferatos, una dintre acţionarele Fabricii româneşti de paste făinoase, biscuiţi, etc. fostă Ludwig Josiek S.A. Galaţi, din anii `20-`40 ai secolului XX.

Cămaşă de zale

            Cămăşile de zale reprezintă un tip de armură construită din inele metalice care se pot mişca între ele, fiind mai flexibile decât alte tipuri de apărare individuală construite din plăci metalice.

             Bunul muzeistic expus face parte din colecţia Arme şi uniforme militare a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi şi este datat ca fiind cel mai probabil, din a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi prima jumătate a secolului al XV-lea. Având o greutate de 7 kg, cămaşa de zale este deschisă la piept, nu are mâneci, are un guleraş şi despicată la spate, în trei puncte.

             Echipamentul defensiv realizat din inele metalice, precum cămaşa de zale, a fost folosit pe teritoriul nostru pe tot parcursul perioadei medievale, fiind tipul favorit de protecţie individuală al moldovenilor, şi nu numai, până în secolul al XVI-lea când, datorită proliferării armelor de foc, îşi va pierde, în totalitate, utilitatea.

Album fotografic
Hortensia Papadat-Bengescu la Karlsbad

             Fotografiile surprind imagini din celebra staţiune balneară şi o înfăţişează pe Hortensia Papadat-Bengescu în diferite ipostaze: pe terasa unei cafenele, plimbându-se prin pădurile şi grădinile staţiunii ori admirând peisajele încântătoare ale Karlsbad-ului.

             Supranumit „parcul de sănătate al Europei”, oraşul Karlsbad a fost frecventat de Hortensia Papadat-Bengescu în repetate rânduri, pentru a urma un tratament balnear împotriva reumatismului cronic de care suferea. (muzeograf Mihaela Damian)

Vas aparţinând culturii Gumelniţa
descoperit în punctul Cătuşa, Galaţi, judeţul Galaţi

            La începutul anilor `90, arheologul Mihalache Brudiu efectua o cercetare arheologică cu caracter preventiv în zona lacului Cătuşa.  Din informaţiile avute la dispoziţie, aşezarea eneolitică se află pe o terasă a lacului Cătuşa, în apropriere de Cartierul Dunărea.

             Din inventarul pieselor descoperite în acest sit se numără şi un artefact ceramic unic din punct de vedere morfologic, deoarece artizanul acestui vas a adăugat o parte suplimentară peste strachina biconică.

             Gradul înalt de îndemânare al olarului nu este suficient pentru a defini utilitatea acestui vas, chiar dacă aceasta nu pare să reflecte o producţie locală. Bazat pe originalitatea modelului şi pe minuţiozitatea cu care a fost creat, probabil, ne confruntăm cu un produs caracterizat printr-o puternică valoare simbolică. Acest artefact poate fi perceput ca o inovaţie, un act de dăruire sau de primire, desigur, totul trebuie privit la o scară mult mai mare.

Tezaurul de monede dacice de tip Inoteşti-Răcoasa
descoperit la Răcoasa, judeţul Vrancea

             În cursul anului 1961, în grădina locuitorului Benciu Ştefan din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, a fost descoperit întâmplător, cel mai mare tezaur cu monede de tip Inoteşti-Răcoasa. Iniţial, tezaurul cuprindea un număr aproximativ de 170 tetradrahme dacice şi 2 lingouri de argint. Muzeul de Istorie Galaţi a achiziţionat la acea dată, 105 monede, iar 10 exemplare au fost preluate de Muzeul de Istorie din Bacău.

              Tezaurul a fost publicat de către Constantin Preda şi Ion T. Dragomir şi este reprezentativ pentru tipul monetar Inoteşti-Răcoasa. (muzeograf Costel Ilie)

Carte românească veche - Mineiul lunii decembrie, Buda, 1805

            Mineiul sau Minologhion (în greaca veche Μηναιον) este o carte liturgică (bisericească) care cuprinde slujbele şi cântările bisericeşti dintr-o lună, structurate pe fiecare zi, cu sfinţii sau sărbătoarea zilei respective. Există douăsprezece Mineie, pentru toate lunile anului, fiecare purtând numele lunii pentru care a fost scris. Primul Minei este al lunii septembrie, pentru că 1 septembrie marchează începutul anului bisericesc creştin-ortodox.