SECVENTE ARHEOLOGICE

          Expoziţia aduce în atenţia publicului bunuri culturale arheologice provenirte din două din cele mai importante situri din judeţul Galaţi, Bărboşi-Tirighina şi Negrileşti.

          Prima „secvenţă” prezintă publicului artefacte datate în mileniul VI a. Chr., ce provin din situl arheologic de la Negrileşti prin cercetarea a trei locuinţe, specifice culturii Starcevo-Criş.

          A doua secvenţă oferă publicului prilejul de a vedea unele dintre cele mai importante artefacte descoperite în aşezarea romană de pe promontoriu Tirighina de la Bărboşi.

SITUL ARHEOLOGIC NEGRILEŞTI, JUDEŢUL GALAŢI
Cod LMI - Gl-I-s-B-02988

          Comuna Negrileşti se află situată în partea nord-vestică a judeţului Galaţi, la 15 km nord-est de municipiul Tecuci şi este străbătută de cursul râului Bârlad. Intravilanul satelor componente comunei, Negrileşti şi Slobozia Blăneasa, ocupă o terasă înaltă din stânga râului Bârlad, iar extravilanul cuprinde dealuri şi platouri, ce fac parte din Colinele Tutovei, precum şi o zonă joasă, în lunca Bârladului.

          Cercetarea sitului arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a debutat în anul 1981, când a fost realizată o cercetare pe malul stâng al Bârladului, de către arheologul Mircea Nicu. Urmare a acestei prime evaluări de teren şi a unui sondaj efectuat în „Punctul Zaharia”, situl a fost inclus în Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988). Acesta se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat şi pe terenul unor localnici.

          Începând cu anul 2007, au fost derulate anual cercetări arheologice de către Muzeul Mixt Tecuci şi Muzeul de Istorie Galaţi, în baza unor protocoale de colaborare între cele două instituţii. Cercetările au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice: neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p. Chr., sec. VII-X, perioadele medievală şi modernă.

SITUL ARHEOLOGIC DE LA TIRIGHINA-BARBOŞI, GALAŢI
COD LMI - GL-I-S-A-02971

          Situl arheologic daco-roman de la Tirighina-Bărboşi se află un promontoriu ce domină valea Siretului, la confluenţa acestuia cu Dunărea şi este situat în partea de vest a oraşului Galati, în apropierea şoselei spre Tecuci şi Brăila, DN25.

          Sub acest nume sunt cuprinse zonele în care au fost efectuate descoperiri din perioada dacică, aşezare datată în secolele II-I a. Chr. şi perioada romană, aşezarea civilă romană, castellum, castru roman datate în secolele II-IV p. Chr. Acestea ocupă o suprafaţă destul de mare care cuprinde partea sudică a platoului Tirighina, versanţii acestuia, promontoriu pe care se află zidurile de fundaţie ale castrului, precum şi o parte din actualul cartier Bărboşi

          Încă de acum mai bine de 300 de ani cronicarii şi cărturarii moldoveni au menţionat că pe această înălţime naturală, cunoscută în trecut sub numele de Gherghina, iar acum Tirighina, se găsea o veche cetate din timpul romanilor, ale cărei ruine erau încă vizibile, iar unele elemente din zidăria lor se foloseau la înălţarea altor edificii în oraş.

          Primele cercetări de teren au fost întreprinse, la Bărboşi, de către Gheorghe Săulescu, iar cercetările arheologice sistematice au fost iniţiate de către Vasile Pârvan, în 1912 şi continuate de Gheorghe Ştefan în anii 1935-1936.

NECROPOLĂ TUMULARĂ ROMANĂ DE PE PLATOUL TIRIGHINA-GALAŢI
(cod LMI- GL-I-s-B-02972)

         Pe întreg platoul Tirighina se află o mare necropolă tumulară romană care deservea castrul şi aşezarea civilă situate în apropiere.

         Necropola tumulară romană situată pe platoul Tirighina a fost cercetată mai puţin. Arealul respectiv a atras atenţia cercetătorilor care au consemnat prezenţa unor numeroşi tumuli în diferite lucrări de specialitate. Prezenţa a 11 tumuli  este menţionată de V. Pârvan încă de la începutul secolului al XX-lea. Constantin Moisil menţiona, în 1910, prezenţa unui sarcofag descoperit înt-un tumul de la Bărboşi. În a doua jumătate a secolului XX unii dintre tumuli sunt distruşi prin construcţia Combinatului Siderurgic de la Galaţi, mărturii arheologice, rezultate din aceştia, fiind salvate întâmplător. Unul dintre aceştia se afla pe locul actualului furnal 3, iar celălat în apropierea fostului punct de control al circulaţiei. Din tumulii funerari distruşi de lucrările de construcţie a combinatului au fost recuperate, în anii ’60-’70 ai secolului trecut, piese arheologice importante ce au intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie Galaţi.