Situl arheologic Negrileşti, judeţul Galaţi

SITUL ARHEOLOGIC NEGRILEŞTI, JUDEŢUL GALAŢI
Cod LMI - Gl-I-s-B-02988

          Comuna Negrileşti se află situată în partea nord-vestică a judeţului Galaţi, la 15 km nord-est de municipiul Tecuci şi este străbătută de cursul râului Bârlad. Intravilanul satelor componente comunei, Negrileşti şi Slobozia Blăneasa, ocupă o terasă înaltă din stânga râului Bârlad, iar extravilanul cuprinde dealuri şi platouri, ce fac parte din Colinele Tutovei, precum şi o zonă joasă, în lunca Bârladului.

          Cercetarea sitului arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a debutat în anul 1981, când a fost realizată o cercetare pe malul stâng al Bârladului, de către arheologul Mircea Nicu. Urmare a acestei prime evaluări de teren şi a unui sondaj efectuat în „Punctul Zaharia”, situl a fost inclus în Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988). Acesta se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat şi pe terenul unor localnici.

          În anul 2007 au fost cercetate trei unitati de sapatura, însumând 30m2, în punctele „Zaharia” si „La Izvor”. În sectiunea S1 si caseta Cas.1, au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului si din secolele IV-V d. Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatra si de locuinta, gropi menajere. La circa 30 m spre sud, în apropierea curtii scolii, la punctul „Izvor”, a fost practicata caseta Cas.2/2007 de unde au fost recoltate fragmente ceramice neolitice (cultura Starcevo-Cris). La nord si sud de punctul Zaharia, în ruptura malului, au fost observate urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr-o astfel de groapa, aflata la 2 m sud de caseta Cas.1, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni si de la doua amfore, datate în secolele IV-V p. Chr.

Aspecte de şantier, campania 2013, situl Negrileşti, judeţul Galaţi

          În anul 2008 au fost trasate patru unitati de cercetare, trei sectiuni si o caseta. În sectiunile S3, S4, S5 precum si în caseta Cas.3/2008, au fost descoperite urme materiale datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X si secolul al XIX-lea. Au fost puse în evidenta diferite structuri arheologice, gropi menajere, vatra, locuinte din secolul IV, conducta de aductiune a apei datata în secolul al XIX-lea si au fost prelevate materiale ceramice, osteologice si din metal.

          Cercetarea arheologica sistematica din anul 2009 a constat în saparea a trei sectiuni S2, S6 si S7, cu o suprafata totala de 80 m2, în punctele „Curtea Scolii” si „La Punte”. Au fost golite 11 gropi menajere cu material arheologic specific culturilor Cris, Noua, Sântana de Mures-Cernjachov.

          Tot în anul 2009 a început cercetarea preventiva în punctul „Centrala Termica”, continuata si în anul 2010. Au fost cercetati 100 m2 în cele cinci sectiuni, notate Sc1, Sc2, Sc3, Sc4 si Sc5. În acest perimetru a fost surprinsa o mare densitate de complexe arheologice din epoca bronzului, secolul IV p. Chr. si secolele VIII-X p. Chr. Au fost descoperite 14 gropi, 3 locuinte, un cuptor pentru ceramica si o vatra.

          În campania anului 2011, în sectorul „Curtea Scolii”, a fost trasata o sectiune magistrala, SM1 (70m/2m), orientata E-V, si doua casete (Cas.1-2; Cas.2). Cercetarea acestor unitati de sapatura a permis punerea în evidenta a trei locuinte specifice culturii Sântana de Mures-Cernjachov, a doua complexe de locuire din epoca moderna, a 25 de gropi datate în epoca bronzului si cea postromana (secolul IV p. Chr.), a unei vetre, precum si a unor resturi materiale din perioada secolelor XVIII-XIX (beci, conducta de aductiune a apei, ceramica, metal, sticla).

          Cercetarea efectuata în 2012 a dus la deschiderea a 15 suprafete de sapatura, 12 sectiuni si trei casete, amplasate în trei sectoare diferite. Mentionam ca situl a fost împartit în 64 de carouri, de 50m/50m, conform cu ridicarea topo, pentru a usura localizarea unitatilor de sapatura si a evita denumirile locale ce pot suferi modificari de-a lungul timpului.

Aspecte de şantier, campania 2013, situl Negrileşti, judeţul Galaţi

          Prima suprafata cercetata este localizata în sectorul C4, în imediata apropiere a ruinelor fostului conac boieresc. În urma cercetarii acestei zone (o sectiune si 3 casete - S8, Cas.1, Cas.2, Cas.3), s-a constatat o densitate mare de locuire pentru mai multe perioade istorice începând cu neoliticul si treminând în secolele VIII-X. Au fost puse în evidenta cinci instalatii de foc, un numar de 12 gropi si 9 complexe de locuire dintre care trei locuinte.

          În sectorul B6, cercetarea preventiva a surprins existenta unor complexe de locuire (locuinte, gropi, instalatii de foc) datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X p.Chr., precum si în epoca medievala târzie.

          Cercetarea din sectoarele B6, B7, C6 si C7, ce se afla situate chiar în spatele scolii gimnaziale, în „L-ul” format de cele doua aripi ale cladirii a fost efectuata prin saparea a noua sectiuni. Si aceasta zona s-a devedit a fi bogata din punct de vedere arheologic, aici descoperindu-se 17 gropi, de diferite dimensiuni, 17 complexe de locuire si 11 instalatii de foc, datate în epoca bronzului, secolele VIII-X p. Chr., în epoca medievala târzie precum si în cea moderna.

          În anul 2013 cercetarea arheologica preventiva s-a desfasurat în doua sectoare situate în punctele „La Punte” si „Stadion” si a dus la deschiderea a 23 suprafete de sapatura, 18 sectiuni si 5 casete. Primul punct se afla în sectorul topografic D3-D4, iar al doilea ocupa suprafete din sectoarele topo D6, D7 - E6, E7. Primul punct cercetat se afla în partea vestica a sitului, în apropierea malului râului Bârlad, unde au fost cercetate, în anul 2009, sectiunile S2 si S7. Al doilea punct („Stadion”) se afla la circa 200m spre est de primul, chiar lânga soseaua ce strabate comuna de sud la nord, DJ 240 si la nord de scoala gimnaziala.

          Cercetarea din sectorul D3-D4 a fost determinata de punerea în evidenta, ca urmare a nivelarii terenului de catre Primarie, a unor urme de zidarie din caramida si piatra, aflate la circa 50 m departare de biserica, spre vest si la doar 20 m de malul râului Bârlad. În aceasta zona a mai fost efectuata o cercetare în anul 2009 când au fost puse în evidenta o serie de complexe datate în neolitic, epoca bronzului si secolul IV p. Chr.

          În sectorul D3-D4 („La Punte”) au fost cercetate cinci unitati de sapatura, S19, Cas.1/2013, Cas.2/2013, Cas.3/2013, Cas.4/2013, care au permis descoperirea unui numar de 22 complexe de locuire datate în neolitic, epoca bronzului, perioada secolelor IV p. Chr. si VII-X p. Chr. De asemenea au fost puse în evidenta ruinele unor constructii ce faceau parte din ansamblul curtii boieresti de la sfârsitul secolului al XIX-lea.

          În sectorul D6, D7 - E6, E7(„Stadion”) au fost cercetate un numar de 18 unitati de sapatura, 17 sectiuni si o caseta. Au fost cercetate un numar de 11 complexe arheologice din diferite perioade, o locuinta si un mormânt din neoliticul timpuriu. Cele mai multe complexe au fost descoperite în secţiunea ST11 şi Cas.5/2013.

          Cele mai vechi marturii de locuire umana, descoperite în situl de la Negrilesti, sunt cele din neoliticul timpuriu, specifice arealului culturii Starcevo-Cris. Pâna în prezent au fost descoperite trei locuinte specifice acestei culturi precum si artefacte izolate pe suprafata sitului.

          Cultura Starcevo-Cris face parte dintr-un vast complex cultural ce cuprinde mai multe zone din Europa Centrala si Balcani. Este denumita astfel dupa o localitate din Serbia si dupa bazinul Crisurilor(Körös), unde s-au facut primele descoperiri caracteristice.

          Neolitizarea spatiului românesc se va produce în mileniul VII-VI a. Chr., în buna masura prin intermediul purtatorilor culturii Starcevo-Cris care devin cultivatori si crescatori de animale din culegatori, vânatori si pescari. Trecera la o economie productiva si o viata sedentara se reflecta si în tipul locuintelor si inventarul acestora. Asezarile sunt rasfirate, întinzându-se pe mari suprafete, astfel ca straturile de cultura sunt destul de subtiri, iar suprapunerea nivelurilor de locuire sunt foarte rare, ceea ce îngreuneaza stabilirea fazelor de evolutie în cadru culturii Cris. S-a putut totusi delimita patru faze principale, cu mai multe subfaze si aspecte locale. Artefactele descoperite în aszarile Starcevo-Cris, ceramica, unelte din piatra si os, idoli si altare, se constituie în dovezi privitoare la ocupatiile de baza a comunitatilor respective, precum si a spiritualitati oamnilor neolitici.

Aspecte de şantier, campania 2013, situl Negrileşti, judeţul Galaţi

          În cele trei locuinte neolitice(L1/2009-2013, L2/2012, L3/2013), cercetate în situl de la Negrilesti, au fost descoperite numeroase artefacte ce permit încadrarea în faza IIIB a culturii Starcevo-Cris. Ceramica descoperita face parte, atât din categoria celei fine, pictata cu rosu sau negru pe fond rosu, cât si ceramica grosira, decorata cu ciupituri, incizii, decoruri plastice în relief si barbotina organizata sau neorganizata.

          Au fost descoperite o mare varietate de forme ceramice, cum ar fi vase de mari dimensiuni, oale cu corpul sferic, strachini, cupe cu picior, etc. Din L1/2009-2013 si L3-2013 au mai fost recuperate, resturi faunistice, melci, scoici si obiecte din materii dure animale prelucrate, împungatoare, ace din os, spatule. De asemenea, au fost descoperite mai multe materiale litice, dintre care amintim lame de obsidian si silex, nuclee de silex si fragmente de topoare. Spre deosebire de L2/2012, unde plastica a fost reprezentata prin prezenta unor idoli, în L1/2009-2013, aceasta este prezenta prin descoperirea unui altar, format dintr-o cupa usor evazata, asezata pe o masuta cu patru picioare. Începând cu anul 2007, au fost derulate anual cercetări arheologice de către Muzeul Mixt Tecuci şi Muzeul de Istorie Galaţi, în baza unor protocoale de colaborare între cele două instituţii. Cercetările au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice: neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p. Chr., sec. VII-X, perioadele medievală şi modernă.

          În anul 2007 au fost cercetate trei unităţi de săpătură, însumând 30m2, în punctele „Zaharia” şi „La Izvor”. În secţiunea S1 şi caseta Cas.1, au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului şi din secolele IV-V d. Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatră şi de locuinţă, gropi menajere. La circa 30 m spre sud, în apropierea curţii şcolii, la punctul „Izvor”, a fost practicată caseta Cas.2/2007 de unde au fost recoltate fragmente ceramice neolitice (cultura Starčevo-Criş). La nord şi sud de punctul Zaharia, în ruptura malului, au fost observate urme de locuire, gropi  menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr-o astfel de groapă, aflată la 2 m sud de caseta Cas.1, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni şi de la două amfore, datate în secolele IV-V p. Chr.

          În anul 2008 au fost trasate patru unităţi de cercetare, trei secţiuni şi o casetă. În secţiunile S3, S4, S5 precum şi în caseta Cas.3/2008, au fost descoperite urme materiale datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X şi secolul al XIX-lea. Au fost puse în evidenţă diferite structuri arheologice, gropi menajere, vatră, locuinţe din secolul IV, conductă de aducţiune a apei datată în secolul al XIX-lea şi au fost prelevate materiale ceramice, osteologice şi din metal.

          Cercetarea arheologică sistematică din anul 2009 a constat în săparea a trei secţiuni S2, S6 şi S7, cu o suprafaţă totală de 80 m2, în punctele „Curtea Şcolii” şi „La Punte”. Au fost golite 11 gropi menajere cu material arheologic specific culturilor Criş, Noua, Sântana de Mureş-Cernjachov.
Tot în anul 2009 a început cercetarea preventivă în punctul „Centrala Termică”, continuată şi în anul 2010. Au fost cercetaţi 100 m2 în cele cinci secţiuni, notate Sc1, Sc2, Sc3, Sc4 şi Sc5. În acest perimetru a fost surprinsă o mare densitate de complexe arheologice din epoca bronzului, secolul IV p. Chr. şi secolele VIII-X p. Chr. Au fost descoperite 14 gropi, 3 locuinţe, un cuptor pentru ceramică şi o vatră.

          În campania anului 2011, în sectorul „Curtea Şcolii”, a fost trasată o secţiune magistrală, SM1 (70m/2m), orientată E-V, şi două casete (Cas.1-2; Cas.2). Cercetarea acestor unităţi de săpătură a permis punerea în evidenţă a trei locuinţe specifice culturii Sântana de Mureş-Cernjachov, a două complexe de locuire din epoca modernă, a 25 de gropi datate în epoca bronzului şi cea postromană (secolul IV p. Chr.), a unei vetre, precum şi a unor resturi materiale din perioada secolelor XVIII-XIX (beci, conductă de aducţiune a apei, ceramică, metal, sticlă).

          Cercetarea efectuată în 2012 a dus la deschiderea a 15 suprafeţe de săpătură, 12 secţiuni şi trei casete, amplasate în trei sectoare diferite. Menţionăm că situl a fost împărţit în 64 de carouri, de 50m/50m, conform cu ridicarea topo, pentru a uşura localizarea unităţilor de săpătură şi a evita denumirile locale ce pot suferi modificări de-a lungul timpului.

          Prima suprafaţă cercetată este localizată în sectorul C4, în imediata apropiere a ruinelor fostului conac boieresc. În urma cercetării acestei zone (o secţiune şi 3 casete -  S8, Cas.1, Cas.2, Cas.3), s-a constatat o densitate mare de locuire pentru mai multe perioade istorice începând cu neoliticul şi treminând în secolele VIII-X. Au fost puse în evidenţă cinci instalaţii de foc, un număr de 12 gropi şi 9 complexe de locuire dintre care trei locuinţe.

Bunuri culturale din cultura Starčevo-Criş, descoperite în situl arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii, judeţul Galaţi

          În sectorul B6, cercetarea preventivă a surprins existenţa unor complexe de locuire (locuinţe, gropi, instalaţii de foc) datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X p.Chr., precum şi în epoca medievală târzie.

          Cercetarea din sectoarele B6, B7, C6 şi C7, ce se află situate chiar în spatele şcolii gimnaziale, în „L-ul” format de cele două aripi ale clădirii a fost efectuată prin săparea a nouă secţiuni. Şi această zonă s-a devedit a fi bogată din punct de vedere arheologic, aici descoperindu-se 17 gropi, de diferite dimensiuni, 17 complexe de locuire şi 11 instalaţii de foc, datate în epoca bronzului, secolele VIII-X p. Chr., în epoca medievală târzie precum şi în cea modernă.

          În anul 2013 cercetarea arheologică preventivă s-a desfăşurat în două sectoare situate în punctele „La Punte” şi „Stadion” şi a dus la deschiderea a 23 suprafeţe de săpătură, 18 secţiuni şi 5 casete. Primul punct se află în sectorul topografic D3-D4, iar al doilea ocupă suprafeţe din sectoarele topo D6, D7 - E6, E7. Primul punct cercetat se află în partea vestică a sitului, în apropierea malului râului Bârlad, unde au fost cercetate, în anul 2009, secţiunile S2 şi S7. Al doilea punct („Stadion”) se află la circa 200m spre est de primul, chiar lângă şoseaua ce străbate comuna de sud la nord, DJ 240 şi la nord de şcoala gimnazială.

          Cercetarea din sectorul D3-D4 a fost determinată de punerea în evidenţă, ca urmare a nivelării terenului de către Primărie, a unor urme de zidărie din cărămidă şi piatră, aflate la circa 50 m depărtare de biserică, spre vest şi la doar 20 m de malul râului Bârlad. În această zonă a mai fost efectuată o cercetare în anul 2009 când au fost puse în evidenţă o serie de complexe datate în neolitic, epoca bronzului şi secolul IV p. Chr.

          În sectorul D3-D4 („La Punte”) au fost cercetate cinci unităţi de săpătură, S19, Cas.1/2013, Cas.2/2013, Cas.3/2013, Cas.4/2013, care au permis descoperirea unui număr de 22 complexe de locuire datate în neolitic, epoca bronzului, perioada secolelor IV p. Chr. şi VII-X p. Chr. De asemenea au fost puse în evidenţă ruinele unor construcţii ce făceau parte din ansamblul curţii boiereşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

          În sectorul D6, D7 - E6, E7(„Stadion”) au fost cercetate un număr de 18 unităţi de săpătură, 17 secţiuni şi o casetă. Au fost cercetate un număr de 11 complexe arheologice din diferite perioade, o locuinţă şi un mormânt din neoliticul timpuriu. Cele mai multe complexe au fost descoperite în secţiunea ST11 şi Cas.5/2013.

         Cele mai vechi mărturii de locuire umană, descoperite în situl de la Negrileşti, sunt cele din neoliticul timpuriu, specifice arealului culturii Starčevo-Criş. Până în prezent au fost descoperite trei locuinţe specifice acestei culturi precum şi artefacte izolate pe suprafaţa sitului.

          Cultura Starčevo-Criş face parte dintr-un vast complex cultural ce cuprinde mai multe zone din Europa Centrală şi Balcani. Este denumită astfel după o localitate din Serbia şi după bazinul Crişurilor(Körös), unde s-au facut primele descoperiri caracteristice.

          Neolitizarea spaţiului românesc se va produce în mileniul VII-VI a. Chr., în bună măsură prin intermediul purtătorilor culturii Starčevo-Criş care devin cultivatori şi crescători de animale din culegători, vânători şi pescari. Trecera la o economie productivă şi o viaţă sedentară se reflectă şi în tipul locuinţelor şi inventarul acestora. Aşezarile sunt răsfirate, întinzându-se pe mari suprafeţe, astfel că straturile de cultura sunt destul de subţiri, iar suprapunerea nivelurilor de locuire sunt foarte rare, ceea ce îngreuneaza stabilirea fazelor de evoluţie în cadru culturii Criş. S-a putut totuşi delimita patru faze principale, cu mai multe subfaze şi aspecte locale. Artefactele descoperite în aşzările Starčevo-Criş, ceramică, unelte din piatră şi os, idoli şi altare, se constituie în dovezi privitoare la ocupaţiile de bază a comunităţilor respective, precum şi a spiritualităţi oamnilor neolitici.

          În cele trei locuinţe neolitice(L1/2009-2013, L2/2012, L3/2013), cercetate în situl de la Negrileşti, au fost descoperite numeroase artefacte ce permit încadrarea în faza IIIB a culturii Starčevo-Criş. Ceramica descoperită face parte, atât din categoria celei fine, pictată cu roşu sau negru pe fond roşu, cât şi ceramică grosiră, decorată cu ciupituri, incizii, decoruri plastice în relief şi barbotină organizată sau neorganizată.    

         Au fost descoperite o mare varietate de forme ceramice, cum ar fi vase de mari dimensiuni, oale cu corpul sferic, străchini, cupe cu picior, etc. Din L1/2009-2013 şi L3-2013 au mai fost recuperate, resturi faunistice, melci, scoici şi obiecte din materii dure animale prelucrate, împungătoare, ace din os, spatule. De asemenea, au fost descoperite mai multe materiale litice, dintre care amintim lame de obsidian şi silex, nuclee de silex şi fragmente de topoare. Spre deosebire de L2/2012, unde plastica a fost reprezentată prin prezenţa unor idoli, în L1/2009-2013, aceasta este prezentă prin descoperirea unui altar, format dintr-o cupă uşor evazată, aşezată pe o măsuţă cu patru picioare.