PROIECTUL „EXPONATUL LUNII”
Expoziţii realizate în anul 2014

Iatagan cu teacă

              Piesa este din timpul sultanului Mahmud al II-lea (28 iulie 1808 – 3 noiembrie 1839) şi a fost executată într-un atelier otoman de la începutul secolului al XIX-lea, de meşterul „Osman Mehmed”, probabil la comanda specială a vestitului Mare-Vizir „Mustafa Aga Bayraktar”.

             „Iataganul are lama curbă de 67 cm lungime, din oţel de Damasc, cu mâner din argint, fără gardă. În partea dreaptă are ornament vegetal, iar în partea stângă are o inscripţie în turco-osmană, aşezată într-o casetă stilizată liniar, frumos ornamentată, care oferă informaţii în legătură cu meşterul executant al comenzii, datarea şi proprietarul sau utilizatorul piesei.” Considerat o „armă albă de lux”, iataganul cu teacă constituie un bun de patrimoniu cultural-istoric de valoare naţională.

Altar votiv

            Altarul votiv a fost descoperit de Vasile Pârvan în anul 1911, la Şendreni, în partea de nord-est a satului, unde se afla un cimitir de incineraţie cu urne lucrate manual. Datat în timpul domniei lui Marcus Aurelius (161 – 180 p. Chr.), altarul votiv atestă existenţa unei intense vieţi romane la gura Siretului la aproximativ 60 de ani de la cucerirea Daciei. 

          „Altarul a fost închinat lui Hercules Victor de către magistratul locului, Lucius Iulius Iulianus, cunoscut ca Rundacio. Conform cercetărilor Emiliei Doruţiu – Boilă, acest signum face parte din categoria numelor geografice, indicând locul de naştere al purtătorului său; Rundacio derivă de la Ryndakos, fluviu din Asia Mică (Bithynia, teritoriul Turciei de astăzi)”.

            După părerea lui Ion T. Dragomir, „Rundacio trebuie să fi fost băştinaş romanizat”, porecla fiind de origine geto – tracă. Altarul, după opinia aceluiaşi istoric, „ne documentează procesul de romanizare, a populaţiei autohtone, începând cu vârfurile clasei stăpânitoare”.

Diploma de doctor în medicină a lui George Latouphis,
acordată de Academia Franceză, Facultatea de Medicină din Paris, 1884

             „Din bogatul patrimoniu aflat în păstrare, conservare şi valorificare la Muzeul de Istorie «Paul Păltănea» Galaţi, supunem atenţiei publicului gălăţean şi nu numai, o diplomă de doctor emisă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis la data de 26 noiembrie 1884, a unui distins concitadin, medicul George Latouphis. Argumentele care au concurat la alegerea exponatului sunt reprezentate pe de o parte de raritatea şi suportul documentului, iar pe de altă parte de personalitatea distinsului doctor George Latouphis, decorat în anul 1902 cu Ordinul «Coroana României» în grad de Cavaler şi Ordinul «Coroana României» în grad de Ofiţer, în anul 1904.” 

Metru etalon din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

            „Piesa expusă este metru etalon din perioada Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unitate de măsură de referinţă, păstrată în acele vremuri la Consiliul Urban al oraşului. Etalonul este confecţionat din alamă, cu gradaţia aplicată pe o bandă de argint, şi este păstrat în cutia sa originală, din lemn.”

Faţă de masă atribuită domnitorului Alexandru Ioan Cuza

                Patrimoniul muzeistic cu valoare memorială permite dezvăluirea unor repere semnificative pentru oameni, locuri, stiluri de viaţă din epoci diverse. Ele pot contura un modus vivendi cu rădăcini într-o realitate anterioară şi ecouri în prezentul nostru. Pornind de la aceste consideraţii,  faţa de masă (din damasc de culoare albă, imprimat) personalizată cu monograma brodată a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza constituie, într-un context tematic adecvat,  o mărturie grăitoare a bunului gust şi a ospitalităţii prezente în viaţa personalităţilor istoriei moderne a românilor.