Mănăstirea Adam,
Comuna Drăgușeni, Județul Galați
Cercetare arheologică sistematică - 2008
Mănăstirea Adam, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice (pe scurt LMI), la poziția GL-II-m-B-03073, situată în județul Galați, comuna Drăgușeni, sat Adam, a fost, în ultimul deceniu, un obiectiv intrat într-un proces de restaurare și dezvoltare edilitară.
Urmare a intențiilor proprietarului, de a restaura biserica actuală și de a ridica noi spații multifuncționale, în anii 2002 și 2006 au fost efectuate cercetări arheologice preventive. Prima dintre acestea a constat în realizarea unor casete în interiorul și exteriorul bisericii, ce a permis demararea lucrărilor de consolidare a bisericii actuale. Cea de-a doua, determinată de necesitatea degrevării de sarcină arheologică a unei zone situate la nord-est de monument, a constat în cercetarea a 12 unități de săpătură, secțiuni și casete de diferite dimensiuni.
În urma cercetării din 2006, au fost puse în evidență zidurile vechilor chilii din secolele XIX-XX, precum și fundațiile din piatră și cărămidă ale bisericii vechi, construită în secolul al XVII-lea. Se știe că biserica ctitorită de Adam Movilă la 1652-1653, era din piatră și cărămidă și că a fost distrusă de cutremurul din 1738.
Obiectivul cercetării sistematice din anul 2008 l-a reprezentat, punerea în evidență a zidurilor de fundație a vechii biserici și restaurarea-conservarea acestora, precum și delimitarea necropolei semnalate în campania din 2006. Colectivul a fost organizat de Muzeul de Istorie Galați și format din arheologii Mircea Nicu, Costel Ilie și muzeograful Paul Ciobotaru.
Cercetarea sistematică din anul 2008 a clarificat planimetria edificiului bisericesc, punându-se în evidență zonele nedezvelite anterior, perimetrul altarului, cu diaconiconul și proscomidiarul și zona pridvorului. Au mai fost cercetate încă nouă morminte fără a surprinde limitele de est, vest și sud ale necropolei medievale. Inventarul mormintelor, constând în monede, ne indică faptul că înhumările au fost efectuate aici în secolele XVI-XVIII, perioadă ce corespunde cu limitele de funcționare a bisercii vechi, distrusă de cutremurul de la 1738.
Situl arheologic Negrilești, Județul Galați
Cercetare arheologică preventivă - 2008
Lista Monumentelor Istorice-cod-Gl-I-s-B-02988
Localitatea Negrilești este o vatră de locuire străveche fapt demonstrat de numeroase descoperiri de materiale arheologice, făcute de-a lungul timpului, ce atestă o locuire din neolitic până în zilele noastre. Satul medieval, atestat documentar încă din 1518, a suprapus în bună parte areale locuite încă din neolitic și epoca bronzului, precum și din perioadele secolelor IV-V p. Chr. și VIII-XI p. Chr.
O mare densitate de materiale arheologice sunt concentrate în zona de vest a satului, de-a lungul malului răsăritean al râului Bârlad, zonă în care a fost efectuată o cercetare arheologică încă din 1981. În urma acestei cercetări și a numeroase periegheze efectuate de-a lungul anilor, perimetrul școlii gimnaziale și o zonă de circa 300m spre nord de aceasta, cuprinsă între șosea și malul râului Bârlad a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004. Pe întreaga suprafață a sitului au fost depistate urme arheologice aparținând neoliticului (cultura Starèevo-Criș), epocii bronzului (Cultura Noua), secolul IV p. Chr. (Cultura Sântana de Mureș - Cerneahov), secolele IX-X și secolul XIX. Situl a fost semnalat în anul 1981, când au fost descoperite câteva vase aparținând Culturii Sântana de Mureș - Cerneahov, precum și resturile unui cuptor de ars ceramica, distrus în urma prăbușirii malului stâng al Bârladului.
În anul 2007 a fost realizată o cercetare preventivă, fiind puse în evidență numeroase urme materiale ce aparțin culturilor enumerate mai sus, confirmând bogăția sitului.
Cercetarea preventivă din anul 2008 a fost realizată de un colectiv organizat de Muzeul Mixt Tecuci, în colaborare cu Muzeul de Istorie Galați, format din arheologii Mircea Nicu și Costel Ilie cărora li s-a alăturat muzeografii Paul Ciobotaru și Adrian Adamescu. Campania anului 2008 a permis extinderea cercetării, chiar în perimetrul aflat în curtea școlii gimnaziale din localitate, prin săparea a patru secțiuni și a unei casete. În S2, S 3, S 4, S 5 precum și în Cs 3 au fost descoperite urme materiale datate din epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X, secolul XIX, care constau din fragmente ceramice, resturi de la o locuință, urme de vatră, gropi menajere, o conductă de aducțiune a apei datată în secolul al XIX-lea, obiecte din metal și os