Mărturii Arheologice. Situl „Negrileşti- Curtea Şcolii”
Situl arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a fost cercetat pentru prima dată acum 30 de ani, în anul 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu. Începând cu anul 2007 au fost organizate anual campanii de cercetări arheologice de către Muzeul Mixt Tecuci şi Muzeul de Istorie Galaţi. Cercetările conduse de arheologii Mircea Nicu, Costel Ilie şi Dan Gh. Teodor, au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice - neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p. Chr., sec. VIII-IX p. Chr. Situl este inclus în Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988), se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii din sat şi pe terenul unor localnici.
În anul 2007 au fost cercetate trei unităţi de săpătură, însumând 30 mp., în punctele „Zaharia” şi „La Izvor”. În secţiunea S1 şi caseta Cs1 au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului şi din secolele IV-V d. Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatră şi de locuinţă, gropi menajere. La circa 30m spre sud, în apropierea curţii şcolii, la punctul „Izvor”, a fost practicată caseta Cs2 de unde au fost recoltate fragmente ceramice neolitice (cultura Starčevo-Criş).
La nord şi sud de punctul Zaharia, în ruptura malului, au fost observate urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr-o astfel de groapă, aflată la 2m sud de caseta Cs1, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni şi de la două amfore, datate în secolele III-IV p.Chr.
În anul 2008 au fost trasate patru unităţi de cercetare, trei secţiuni şi o casetă. În secţiunile S3, S4, S5 precum şi în caseta Cs3 au fost descoperite urme materiale datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X şi secolul al
XIX-lea. Au fost puse în evidenţă diferite structuri arheologice, gropi menajere, vetre locuinţe din secolul IV, conductă de aducţiune a apei datată în secolul al XIX-lea şi au fost prelevate materiale ceramice osteologice şi din metal.
Cercetarea arheologică sistematică din anul 2009 a constat în săparea a trei secţiuni S2, S6 şi S7, cu o suprafaţă totală de 80mp, în punctele „Curtea Şcolii” şi „La Punte”. Au fost golite 11 gropi menajere cu material arheologic specific culturilor Criş, Noua, Sântana de Mureş-Černjachov, precum şi un bordei neolitic.
Imagine din expoziţia Mărturii Arheologice. Situl „Negrileşti- Curtea Şcolii” |
Tot în anul 2009 a început cercetarea preventivă în punctul „Centrala Termică”, continuată şi în anul 2010. În acest punct au fost cercetaţi 100mp în cele cinci secţiuni, notate Sc1, Sc2, Sc3, Sc4 şi Sc5. În acest perimetru a fost surprinsă o mare densitate de complexe arheologice din epoca bronzului, secolul IV p. Chr. şi secolele VIII-X p.Chr. Au fost descoperite 14 gropi, 3 locuinţe, un cuptor şi o vatră.
În campania anului 2011 a fost trasată o secţiune magistrală, Sm1, de 70/2m, orientată E-V, în sectorul „Curtea Şcolii”. Această secţiune a permis punerea în evidenţă a trei locuinţe specifice culturii Sântana de Mureş-Černjachov, a 25 de gropi datate în epoca bronzului şi cea postromană (secolul IVp. Chr.), a 2 vetre, precum şi unor resturi materiale din perioada secolelor XVIII-XIX (beci, conductă de aducţiune a apei, ceramică, metal, sticlă).
În ultimii ani la cercetările arheologice de la Negrileşti au mai participat Adrian Adamescu (Muzeul de Istorie Galaţi), Paul Ciobotaru, Daniela Alecsă (Muzeul Mixt Tecuci), precum şi studenţi ai Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, îndrumaţi de lector dr. Ovidiu Cotoi şi lector dr. Decebal Nedu.
Materialul arheologic descoperit a îmbogăţit patrimoniul celor două instituţii muzeale şi a adus noi contribuţii la cunoaşterea istoriei zonei de sud a Moldovei şi a nord-vestului judeţului Galaţi.
Expoziţia „Mărturii arheologice. Situl Negrileşti-Curtea Şcolii”, concepută de muzeograful Costel Ilie şi organizată la sediul Muzeului de Istorie Galaţi, prezintă o selecţie a unor bunuri culturale descoperite în campaniile de cercetări din anii 1981, 2007-2011. În dorinţa de a explicita publicului condiţiile descoperirii acestor bunuri s-a reconstituit o mică parte din profilul unei unităţi de săpătură, etalarea materialelor arheologice sugerând poziţia găsirii lor in-situ.