ANUL 2020,
ANUL „Alexandru Ioan I Cuza”

            Anul acesta se împlinesc 200 de ani (20 martie 1820 - 20 martie 2020), de la naşterea omului providenţial, ALEXANDRU IOAN CUZA, în a cărui domnie au fost puse bazele României moderne. Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” Galaţi face cunoscut că toate activităţile desfăşurate pe parcursul acestui an se vor înscrie acestei sărbători, ca un omagiu adus personalităţii Domnitorului ALEXANDRU IOAN I CUZA, „rememorând vremurile glorioase care au marcat istoria, identitatea naţională şi cultura românească”. Principele Alexandru Ioan I Cuza şi-a asumat atât proiectele personale cât şi cele promovate de marii oameni politici din epocă care au condus destinele României. A.D.Xenopol aprecia că „de la îndoita alegere a lui Cuza datează existenţa României de astăzi şi se sfârşeşte istoria despărţită a Ţărilor Române”.

           Amintim doar câteva din „Principalele direcţii de dezvoltare ale activităţii de guvernare între 1859-1866 precum şi o parte din actele normative promulgate:

• Egalitatea în faţa legilor şi a dărilor;
• Desfiinţarea privilegiilor;
• Adoptarea unor forme de organizare statală modernă;
• Instituirea unei comisii pentru unificarea legilor şi a regulamentelor administrative (1861);
• S-au unificat cele două Adunări legislative pentru a facilita adoptarea şi votarea legilor;
• Ziua de 24 Ianuarie a fost stabilită ca sărbătoare naţională;
• Oraşul Bucureşti a fost declarat capitală a statului român;
• S-au organizat şi centralizat serviciile de statistică;
• S-a reorganizat serviciul de lucrări publice;
• Reorganizarea serviciului inginerilor hotarnici;
• S-a modernizat sistemul fiscal, prin instituirea impozitului funciar şi a noii legi a patentelor;
• Unificarea Caselor publice cu Ministerul de Finanţe;
• Adoptarea unor noi taxe pentru patentele meseriaşilor şi negustorilor.
• S-a afirmat şi recunoscut principiul privind desfiinţarea privilegiilor şi a rangurilor boiereşti, a egalităţii în faţa legilor şi a impozitelor;
• S-a constituit Consiliul de Stat (din 3 februarie 1864, activat din 2/14 mai 1864);
• S-a instituit obligativitatea generală a satisfacerii serviciului militar;
• S-a dat Decretul privind introducerea sistemului de măsuri şi greutăţi (MKS) (15.09.1864);
• S-a promulgat Decretul privind înfiinţarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni;
• S-a promulgat Legea instrucţiunii publice (25. 11.1864), care prevedea introducerea principiului obligativităţi şi al gratuităţii învăţământului şi instituirea şcolilor de stat.
• S-a înfiinţat învăţământul superior de stat prin deschiderea Universităţilor din Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864), având ca scop crearea unui valoros corp intelectual şi de specialişti în diverse domenii de activitate;
• Înfiinţarea Şcolii de Poduri şi Şosele (Politehnica Bucureşti);
• S-a garantat ocrotirea intereselor comercianţilor români;
• S-a promulgat Legea privind instituirea monopolului tutunului şi generalizarea impozitului pe sare;
• S-a adoptat Legea de organizare judecătorească şi s-a introdus Codul penal şi de procedură penală (23 martie 1864);
• S-a modernizat aparatul judiciar. S-au revizuit codurile – civil, penal şi comercial - având ca model Codul francez (1864);
• S-au înfiinţat Curţile de juraţi;
• S-a creat Înalta Curte de Justiţie (1862);
• S-au contopit serviciile vamale din cele două Principate într-o singură direcţie generală;
• S-a realizat unificarea administraţiei, telegrafului, a serviciului sanitar, penitenciar ş.a., într-o direcţie centrală cu sediul la Bucureşti;
• S-au introdus facilităţi pentru interesarea capitalului străin ca investitor în economia românească (în construcţii feroviare);
• Crearea unui Stat Major unic; Domnitorul a preluat comanda supremă şi dr. Carol Davilla a fost numit medic şef al armatei (1859);
• Numirea generalului Eugen Florescu ca ministru de război – fiind cel dintâi ministru comun (1860).
• S-a înfiinţat Consiliul Medical Superior (10 noiembrie 1865), pe lângăDirecţia Generală a Serviciului Sanitar (organizat în 1862);
• S-a publicat Farmacopeea României (1860);
• S-au imprimat timbre poştale cu efigie (emisiunea „Principele Alexandru Ioan I”);
• S-a creat Serviciul de Arhive şi Direcţia Generală a Arhivelor Statului;
• Subordonarea Seminariilor teologice sub supravegherea statului”. (Alexandru Ioan Cuza, Breviar istoric).

           Constantin C. Giurescu remarca faptul că „în mintea lui <Cuza Vodă>, ca şi în mintea reprezentanţilor celor mai aleşi ai generaţiei de la 1848, ţinta finală era Unirea românilor într-un singur stat; începutul se făcuse la 24 ianuarie 1859; urmarea avea să vină, mai devreme sau mai târziu (…). În toate acţiunile sale ca Domn al Ţării, Cuza a dat dovadă de un înalt şi luminat patriotism. Alexandru Ioan Cuza este o mare personalitate a naţiunii române, una dintre acelea care ştiu să îndrepte naţiunea, în ceasurile decisive, pe căile progresului. Numele lui «Cuza Vodă» va trăi veşnic în mintea şi în inimile românilor”.

            Sunt doar câteva aspecte din activitatea lui Alexandru Ioan Cuza care ne-au determinat să considerăm anul 2020, drept anul „ALEXANDRU IOAN I CUZA”.

PARTENERI MEDIA: