DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ ÎN CARTOGRAFIE

                             Vernisaj: joi, 3 noiembrie 2011, ora 13³⁰;
                        Locul: Sediul Muzeului de Istorie Galaţi, str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2;
                        Program de vizitare: miercuri - duminică, 9⁰⁰ - 17⁰⁰;
                        Comunicat de presă .pdf;
                        Invitaţie .jpg;
                        Afiş .jpg.
            

            Muzeul de Istorie Galaţi, în colaborare cu Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi Bucureşti, vă invită, joi, 03 noiembrie, 2011, începând cu orele 13³⁰, la vernisajul expoziţiei: „Dunărea şi Marea Neagră în cartografie”.

            De-a lungul timpului, nevoia de orientare i-a determinat pe călători să realizeze planuri, hărţi sau jurnale de călătorii cu detalii despre popoare, state, localităţi, cursuri de apă şi diferite forme de relief. Toate acestea erau ca un „echivalent al vechiului...reflectând realităţi istorice insuficient cunoscute astăzi”.

            Dunărea a fost divinizată încă din antichitate, cunoscută fiind ca „Fluviul Rege”, considerându-se că „avea darul de a spăla de păcate”, străbătând Europa de la Apus la Răsărit, polarizând aproape toate neamurile continentului nostru. Pentru români, Dunărea şi Marea Neagră au fost ca două binecuvântări cereşti, iar destinele neamului nostru au fost strâns legate de ele. Munţii, Pădurile, Dunărea şi Marea Neagră, sunt coordonate după care se regăsesc românii.

             Constituirea statului naţional modern, România, s-a realizat în mare parte datorită Dunării şi Mării Negre. Marile Puteri europene aveau nevoie de o circulaţie liberă pe Dunăre până la Marea Neagră, pentru ca de acolo străbătând strâmtorile Bosfor şi Dardanele, să ajungă în Mediterana sau Marea de Azov.

             Din antichitate până în epoca modernă, Dunărea şi Marea Neagră au fost scene în care actorii din întreaga lume şi-au dat întânlire pentru a rezolva probleme de ordin politic, economic, militar sau cultural. Hărţile au fost şi sunt produsul minţilor creatoare a unor oameni care au avut harul de a îmbina frumosul cu utilul, ştiinţele exacte cu cele conexe istoriei.

             Dunărea şi Marea Neagră au fost în centru atenţiei Marilor Puteri europene cu precădere după anul 1856, când se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Galaţi. Se dorea, aşa cum stipulau art. 16-18 din Tratatul de Pace de la Paris din 30 martie 1856, ca prin acest organism european să se rezolve o situaţie tehnică privind navigaţia pe Dunărea maritimă, până la Marea Neagră.

             Încetul cu încetul acest aspect tehnic a fost înlocuit cu unul politico-economic, iar Comisia Europeană a Dunării trebuia să fie apărătoarea intereselor comerciale ale naţiunilor riverane Dunării, fluviu ce străbate şapte state şi trei capitale europene. Ca români, trebuie să fim conştienţi că „întreaga regiune a fluviului Dunărea, ne este tot atât de preţioasă ca Rinul, Germaniei; Neva, Rusiei; ca Bosforul Sultanilor (...). Sulina, Galaţi, Brăila, Severinul.......sunt perle tot atât de preţioase dezvoltării şi existenţei românilor, ca Suezul, Malta, Gibraltarul..., celui mai vast imperiu al mărilor şi uscatului”

            Expoziţia temporară „Dunărea şi Marea Neagră în cartografie”, organizată de Muzeul de Istorie Galaţi, în colaborare cu Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi Bucureşti, prezintă publicului din acest port al Dunării maritime, o serie de lucrări cartografice ce fac parte din colecţia de peste 900 de hărţi, a familiei Adrian şi Daniela Năstase. Această colecţie a fost donată Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti.

            Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului de Istorie  Galaţi, str. Mr. Iancu Fotea, nr.2, iar expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii noiembrie, 2011.