Vasul în formă de cap uman a fost descoperit întâmplător, în anul 1970, cu prilejul lucrărilor de excavaţie întreprinse la unul dintre furnalele Combinatului Siderurgic, în apropierea castrului roman de la Bărboşi, după informaţiile descoperitorilor, în contextul unui tumul funerar.
        Piesa are pereţii subţiri, lucraţi din pastă fină, de bună calitate, de culoare roşcată. Deşi se păstrează în stare fragmentară a putut fi reconstituită fără a-i fi afectat registrul principal, cele trei fragmente care lipseau provenind din partea opusă figurii umane.
        Vasul are gura largă, ovală, şi gâtul scurt. Partea sa inferioară, ovală în secţiune, uşor evazată, creează impresia că ar fi sprijinit pe un postament - de fapt este gâtul figurii umane. Cele două toarte, decorate cu caneluri verticale sunt prinse sub buza şi pe umărul vasului, în semicerc.
        Figura umană, aproape rotundă, precis conturată anatomic, este încadrată de părul bogat, pieptănat ,,cu cărare pe mijloc" în şuviţe ce cad pe frunte şi urechi. În partea opusă figurii umane suprafaţa vasului este acoperită în întregime de păr, dispus în şuviţe lungi, ce ajung până în regiunea gâtului.
        În prezent, vasul se conservă în colecţia de arheologie a Muzeului de Istorie din Galaţi, putând fi admirat în cadrul expoziţiei permanente.
        Importanţa excepţională a acestui artefact, este dată, dincolo de realizarea artistică remarcabilă, şi de nota de originalitate, până în prezent, neavând cunoştinţă ca cercetările arheologice întreprinse pe teritoriul României să fi pus în evidenţă o analogie pentru acest tip de vas. În schimb se cunosc câteva exemplare similare, descoperite la sud de Dunăre, pe teritoriul Moesiei Superior. Atât acestea din urmă, cât şi exemplarul descoperit la Galaţi, proveneau probabil din centrele ceramice romane din nordul Africii.
        Informaţii suplimentare relative la acest artefact se regăsesc în revista Muzeului de Istorie din Galaţi - DANUBIUS, VIII - IX, 1979, pp. 145-148.