Studiul artefactelor din materii dure animale

STUDIUL ARTEFACTELOR DIN MATERII DURE ANIMALE

Corneliu Beldiman

              Diversele categorii de obiecte aparţinând industriei osului sau industriei materiilor dure animale (IMDA): artefacte de os, corn de cervide, fildeş, dinţi, cochilii, carapace de broască ţestoasă etc. au ocupat un loc central în activităţile de subzistenţă curente sau în manifestările de caracter simbolic ale diverselor populaţii şi popoare, din preistorie (paleoliticul superior) şi până în timpurile actuale. Studiul lor furnizează informaţii foarte valoroase, unice în multe privinţe şi încă insuficient exploatate ştiinţific, legate de aspecte diverse (economie, habitat, schimburi, comportament simbolic şi funerar etc.) proprii fiecărei culturi şi epoci (Beldiman 2007, 19-25).

               Extinderea cercetărilor asupra IMDA şi tendinţele spre specializarea strictă au necesitat şi necesită în mod acut colaborarea constantă, într-un cadru organizat şi coordonat, a arheologilor şi istoricilor, paleontologilor şi arheozoologilor, etnografilor şi etnologilor, specialiştilor în arheologie experimentală, informaticienilor, fizicienilor, chimiştilor etc. Subliniem, în context, necesitatea fundamentală primară a coroborării demersurilor arheologilor şi ale arheozoologilor.

               În plan internaţional, preocupările sistematice legate de acest domeniu s-au materializat, de la începutul anilor '70, prin interesul, efortul şi iniţiativa dr. Henriette Camps-Fabrer (Université de Provence, Aix-en-Provence, Franţa). Sub coordonarea sa au fost obţinute rezultate notabile, care au impulsionat, de o manieră decisivă şi pe termen lung, progresul domeniului. Este vorba de asigurarea cadrului metodologic al studiului IMDA, prin organizarea unor manifestări ştiinţifice de profil, editarea fişelor tipologice ale diverselor categorii de artefacte etc. (Camps-Fabrer 1974; Camps-Fabrer 1977; Camps-Fabrer 1988-1996; Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman 1993; Julien, Averbouh, Ramseyer et alii 1999; Beldiman 1994; Beldiman 2003; Beldiman 2007, 45-69; imda-romania.blogspot.ro).

               În anul 1999 a fost înfiinţat Worked Bone Research Group (WBRG) sub conducerea dr. Alice Choyke (Central European University, Budapesta), în cadrul International Council of Archaeozoology (ICAZ), care organizează conferinţe o dată la doi ani, ultima dintre ele având loc la Salzburg, Austria (2011) ( www.wbrg.net; imda-romania.blogspot.ro). Problematica specifică a studiului complex al IMDA a fost inserată în aria tematică a unor reuniuni ştiinţifice de marcă, precum Congresele Internaţionale de Ştiinţe Pre- şi Protoistorice, reuniunile European Association of Archaeologists etc.

               Aceste premise favorabile au asigurat, în ultimele două decenii, elaborarea a zeci de articole, studii, cataloage, monografii, disertaţii, teze de doctorat ş.a., multe dintre ele devenind puncte de referinţă şi modele metodologice în domeniu (Beldiman 2007, 265-296; marincarciumaru.ro ; imda-romania.blogspot.ro; www.wbrg.net; knochenarbeit.de).

               Interesul pentru studiul artefactelor preistorice din materii dure animale se consemnează în România, sporadic, încă în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, prin activitatea arheologică de teren a lui Cezar Bolliac şi cea de cabinet a lui Alexandru Odobescu. Un moment important este marcat de vizita în Transilvania (1924) a celebrului preistorician francez Henri Breuil, care a avut prilejul să studieze colecţiile de artefacte paleolitice de la Cluj (în care se găseau unele piese din materii dure animale, „omologate” ca atare) şi să participe la săpăturile efectuate de Márton Roska în situri paleolitice de peşteră şi de terasă.

               Extinderea cercetărilor moderne asupra aşezărilor paleolitice şi neolitice, prin contribuţiile „pionierilor” domeniului, Constantin Nicolăescu-Plopşor şi Nicolae Moroşan, Vladimir Dumitrescu, Dumitru Berciu, Gheorghe Ştefan, Vasile Christescu ş.a., lărgeşte baza documentară a IMDA. Cele mai importante colecţii s-au constituit însă după al doilea război mondial, datorită extinderii cercetărilor arheologice sistematice la scară naţională în anii '50-'70 şi prin organizarea unor mari şantiere de salvare (precum Porţile de Fier I şi II). În anii '80 apar şi primele preocupări sistematice pentru studiul IMDA, materializate prin lucrările semnate de Alexandra Bolomey şi Silvia Marinescu-Bîlcu (Bolomey, Bîlcu 1988; Beldiman 2007, 50-57; imda-romania.blogspot.ro).

               Pe planul cercetării specifice din România, în ultimele circa două decenii se constată manifestarea interesului crescând pentru studiul sistematic al IMDA, în primul rând al celei preistorice (culturile epocilor paleolitică, epipaleolitică, mezolitică şi neo-eneolitică). Acumularea unei mase documentare apreciabile şi interesul pentru actualizarea metodologiei cercetării şi compatibilizarea ei cu referinţele internaţionale au constituit, în acest sens, premise indispensabile. Rezultate viabile au fost obţinute, în primul rând, în ambianţa cercetării academice, dar contribuţii notabile provin şi din mediul universitar şi din instituţiile muzeale. Rezultate importante au fost înregistrate şi în studiul IMDA aparţinând epocii romane, mileniului I e.n. şi evului mediu dezvoltat (Beldiman 2007, 50-57; imda-romania.blogspot.ro).

               În ultimele două decenii, interesul pentru acest domeniu se concretizează în: realizarea lucrărilor de sinteză tratând IMDA preistorică din România (Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Marin Cârciumaru); articole, studii, comunicări susţinute la reuniuni ştiinţifice interne şi internaţionale, capitole ale unor monografii, lucrări de doctorat, proiecte de cercetare interne şi internaţionale etc. (Beldiman 2007; Sztancs 2011; marincarciumaru.ro ; www.mncr.ro/stiri+2012+tabara%20de%20arheologie%20experimentala%20cronos.html ).

Bibliografie

              Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman 1993 – J. Allain, A. Averbouh, H. Barge-Mahieu, C. Beldiman, D. Buisson, H. Camps-Fabrer, P. Cattelain, Choi Sin-Yaw, J. G. Nandris, M. Patou-Mathis, A. Peltier, N. Provenzano, D. Ramseyer, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahier VI. Eléments récépteurs, Union Internationale des Sciences préhistoriques et protohistoriques, Commission de Nomenclature sur l’industrie de l’os préhistorique, Treignes, 1993.

               Beldiman 1994 – C. Beldiman, H. Camps-Fabrer (dir.), Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahiers I-II, Union Internationale des Sciences préhistoriques et protohistoriques. Commission de Nomenclature sur l’industrie osseuse préhistorique, Université de Provence, Aix-en-Provence, Arheologia Moldovei, 17, 1994, 337-338.

               Beldiman 2003 – C. Beldiman, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique, U.I.S.P.P., Commission de Nomenclature sur l’industrie de l’os préhistorique. Responsable: Henriette Camps-Fabrer. Cahiers I – VIII, 1988 – 1998; Fiches de la Commission de nomenclature sur l’industrie de l’os préhistorique, Sous le patronage de l’U.I.S.P.P. Responsables: Pierre Cattelain, Marylène Patou-Mathis, Denis Ramseyer. Cahiers IX – X, 2001-2002, RevBist, 17, 372-386.

               Beldiman 2007 – C. Beldiman, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie − Supplementum 2, Bucureşti.
Bolomey, Bîlcu 1988 – Al. Bolomey, S. Marimenscu-Bîlcu, Industria osului în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni-Ostrov, SCIVA, 39, 4, 331-353.

               Camps-Fabrer 1974 – H. Camps-Fabrer (dir.), Premier Colloque international sur l’industrie de l’os dans la Préhistoire, Université de Provence, Aix-en-Provence.

               Camps-Fabrer 1977 – H. Camps-Fabrer (dir.), Deuxième Colloque International sur l’industrie de l’os préhistorique.Méthodologie appliquée à l’industrie de l’os préhistorique, Paris.

               Camps-Fabrer 1988-1996 – H. Camps-Fabrer (dir.), Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahiers I-VII,Aix-en-Provence, Treignes.
Julien, Averbouh, Ramseyer et alii 1999 – M. Julien, A. Averbouh, D. Ramseyer, Cl. Bellier, Dominique Buisson, P. Cattelain, M. Patou-Mathis, N. Provenzano (éd.), Préhistoire d’os. Recueil d’études sur industrie osseuse préhistorique offert à Henriette Camps-Fabrer, Avant-propos d’Emiliano Aguirre, Publications de l’Université de Provence, Aix-en-Provence.

               Sztancs 2011 – D.-M. Sztancs, Industria materiilor dure animale în neo-eneoliticul din Transilvania. Repertoriu, tipologie, studiu paleotehnologic, date privind paleoeconomia. baze de date, Teză de doctorat, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu”, Sibiu.

               imda-romania.blogspot.ro

               knochenarbeit.de

               marincarciumaru.ro

               www.mncr.ro/stiri+2012+tabara%20de%20arheologie%20experimentala%20cronos.html

               www.wbrg.net