"Mărturii arheologice descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi"

Mănăstirea Adam,
Comuna Drăguşeni, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2006

         Biserică de plan triconc, cu absidele laterale realizate în grosimea zidurilor de 1,20 m, uşor ieşite din linia pereţilor de sud şi de nord. O turlă se dezvoltă pe pronaos şi o alta mai mică este turla Pantocrator. Accesul dintre pronaos şi naos este îngustat de ziduri foarte groase. Accesul principal se face pe latura de sud. Mai există un acces direct în altar.
         Decoraţia exterioară este foarte simplă şi se concretizează într-o profilatură în zona cornişei. Un soclu masiv înconjoară biserica.
         Din pisania bisericii aflăm că la 1868 s-a refăcut catapeteasma şi s-a pictat întreaga biserică; s-au refăcut stranele, s-a refăcut duşumeaua şi s-a construit un cafas pentru cor. Între anii 1869-1870 s-a făcut o reparaţie amănunţită la biserică, iar pictorul I. Musceleanu a acoperit pisania de la intrarea în biserică unde era menţionat anul de întemeiere a bisericii, cu o altă pisanie scrisă cu litere latine.

        Cercetarea arheologică preventivă, desfăşurată în anul 2006, la Mănăstirea Adam a avut ca obiectiv degrevarea de sarcina istorică a unei suprafeţe de aproximativ 600mp, pentru ridicarea unei noi construcţii multifuncţionale pe latura de est a promontoriului "Apărătura", la nord-est de actuala biserică.
        Obiectivul este înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia GL-II-m-B-03073 şi în conformitate cu legislaţia existentă s-au realizat cercetări arheologice preventive în vederea descărcării de sarcină istorică. Cercetarea a fost realizată de Muzeul de Istorie din Galaţi, activitatea fiind coordonată de arheologii Mircea Nicu şi Costel Ilie.
        La suprafaţa solului pot fi sesizate resturi de cărămidă provenind de la diferite construcţii, în diferite puncte din incinta mănăstirii, precum şi zonele de înhumări, de pe laturile de nord şi de sud ale bisericii, cu morminte încadrate cronologic de la începutul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea.
        Cercetarea arheologică a fost realizată prin practicarea a 12 unităţi de cercetare şi informare stratigrafică, secţiuni şi casete de diferite dimensiuni.

Biserica "Sfântul Nicolae"(Banu),
Comuna Nicoreşti, Judetul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2006

         Biserică navă, cu absida altarului rotunjită. Uşa de intrare în biserică are, la partea superioară, o deschidere în arc trilobat. Aceeaşi arcatură trilobată se regăseşte la uşile de acces în altar, practicate într-o catapeteasmă de zid, cu grosimea de 60 de cm.
         Pronaosul şi naosul au forme pătrate şi sunt separate printr-un arc dublou, lat de 120 cm. Deasupra pronaosului se ridică turla clopotniţei, cu bază pătrată, iar peste naos se dezvoltă turla cilindrică a Pantocratorului.
         Pereţii exteriori sunt împărţiţi în două registre de un brâu de cărămidă aşezate pe colţ. Acelaşi motiv ornamental se reia şi la cornişă. Firide lungi, terminate cu arc în acoladă, trec peste cele două registre şi dau bisericii o linie elansată.
         Construirea bisericii a început în anul 1800 şi s-a sfinţit în 1807, iar zidul de incintă s-a terminat în anul 1868. Are 200 de ani vechime şi este singura înconjurată de un zid de incintă care se păstrează întreg.
         Ctitorii, Banul Nicolae Lentin şi soţia sa Catinca erau greci veniţi în Moldova cu domnitorul Alexandru Moruzzi. Ei au avut un singur fiu Ioan, care a murit tânăr. Mormântul lui se află în partea de sud-vest a bisericii. După moartea fiului, soţii Lentin au închinat biserica mânăstirii Neamţ căreia i-au dăruit şi cele două moşii de la Nărteşti şi Piscu Covurlui, în suprafaţă de 1800 de fălci. Pe latura de sud vest au existat chilii de pământ.

         Cercetarea arheologică preventivă s-a desfăşurat la solicitarea Parohiei Nicoreşti care viza o suprafaţă de aproximativ 200mp, situată în partea de sud-est a Bisericii Sfântul Nicolae-"Banu", în incinta delimitată de zidurile vechii mănăstiri, în vederea construirii unei clădiri cu destinaţie de muzeu şi activităţi administrative. Obiectivul este înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia Gl-II-a-B-03088 şi în conformitate cu legislaţia existentă s-au realizat cercetări arheologice în vederea descărcării de sarcină istorică.
         În urma semnării contractului nr. 46/14 06 2006, între Muzeul Mixt Tecuci, în calitate de executant şi proprietarul terenului, Parohia Nicoreşti, în calitate de beneficiar şi finanţator, sau executat lucrările arheologice, în perioada 14 iunie-7 iulie 2006. La cercetare a luat parte şi Muzeul de Istorie din Galaţi în baza protocolului de colaborare încheiat cu Muzeul Mixt Tecuci.

Biserica"Naşterea Maicii Domnului" - Negustori,
Comuna Nicoreşti, Judetul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2006

          Biserică cu plan triconc, compartimentată astfel: pridvor deschis, pronaos, naos şi altar. Pridvorul deschis este susţinut de şase coloane pictate, între care se deschid arce trilobate; pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn; peste naos se dezvoltă o calotă semisferică, absidele laterale sunt mai mici decât absida altarului, uşor alungită.
          La exterior, biserica este încinsă de o dublă profilatură torică, la 2/3 din înălţimea zidului şi o decorsaţie profilată sub cornişă. Pereţii exteriori sunt compartimentaţi în casete verticale.
          Este o biserică zidită în prima jumătate a secolului al XVIII -lea şi prezintă elemente specifice arhitecturii religioase moldoveneşti a epocii.
          Biserica iniţială a fost construită la 1400, a fost arsă de turci şi de tătari şi s-a refăcut la 1728, pe aceeaşi temelie.
          Biserica a fost reparată în anii: 1828, 1886, 1901, 1923. În anul 1956 s-au făcut reparaţii capitale: consolidarea fundaţiei cu beton (fundaţia iniţială era din bolovani); consolidarea zidurilor cu două centuri din beton; refacerea acoperişului.

         Cercetările arheologice preventive au fost efectuate pe latura de vest a monumentului Biserica "Naşterea Maicii Domnului - Negustori" în urma semnării contractului, dintre Muzeul de Istorie Galaţi, în calitate de executant şi proprietarul terenului, Parohia Nicoreşti, în calitate de beneficiar şi finanţator. Lucrările arheologice  s-au efectuat, în perioada 17 iulie-30 iulie 2006.
          Obiectivele investigaţiei arheologice au vizat descărcarea de sarcină arheologică, conform solicitării Parohiei Nicoreşti, care intenţionează să realizeze o construcţie anexă pe latura de vest a Bisericii "Naşterea Maicii Domnului-Negustori", monument istoric datat la 1728, obiectiv înscris în Lista Monumentelor Istorice, la poziţia GL-II-m-B-03086 şi depistarea eventualelor urme de locuire umană din perioade mai vechi.      
          Au fost puse în evidenţă urmele de fundaţie a construcţiei ce a fost demolată, care data din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum şi morminte de înhumaţie, anterioare construcţiei menţionate, încadrate cronologic în secolele XVIII-XIX.
         În toate cele patru casete au apărut morminte de înhumaţie, sub nivelul fundaţiei construcţie, de la adâncimea de -0,50 pană la -1,70. Densitatea înmormântărilor pe suprafaţa cercetată(100mp) demonstrează existenţa unei necropole din secolele XVIII-XIX, anterioară construcţiei.
         În urma cercetării arheologice au ieşit la iveală şi fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului şi epoca modernă(similare cu cele descoperite la Biserica Sf. Nicolae-"Banu" din comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, în campania anului 2006).

Situl arheologic Lieşti, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2007

         În urma informării făcute de preoţii Ion Croitoru şi Constantin Gabor, privind existenţa unor urme materiale din epoci mai vechi pe teritoriul comunei Lieşti în vechea vatră a satului, aşezată în lunca Bârladului, un colectiv de la muzeul Mixt Tecuci s-a deplasat la faţa locului, unde s-a constatat existenţa, la nivelul solului, a unor ziduri de fundaţie din piatră şi cărămidă În această zonă a fost amplasată o cruce metalică de 2 metri înălţime fixată într-un soclu de beton, care marca o veche biserică dispărută, care a deservit satul Lieşti până la inundaţiile din anul 1881.
          Locul în care se presupune că a existat vechea biserică este situat la vest de actualul sat între cursul vechi al Bârladului şi râul Siret, în apropierea gârliţei Berzovia, la circa 1 km de râul Bârlad spre vest.
         În urma unei periegheze de-a lungul cursului Bârladului vechi au mai fost sesizate urme de înhumări care provin, probabil de la o necropolă de tip Sântana de Mureş.
         Potrivit informaţiilor biserica veche cunoscută de localnici ca "Biserica din vale" este semnalată ca fiind ridicată în ani 1840-1846 . Din informaţiile obţinute de la preotul paroh, în urma inundaţiilor de la 1881 biserica a fost distrusă, ca şi întreg satul, de altfel, aşezarea mutându-se pe terasa superioară de pe malul drept al râului Bârlad, la est de punctul cercetat.
         Existenţa vechei vetre a satului este confirmată prin numeroase descoperiri întâmplătoare de monede, obiecte de cult, fragmente ceramice, resturi de materiale de construcţie, toate datate în secolele XVIII-XIX. Terenul pe care au fost aşezate satul şi biserica a suferit intervenţii recente, ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare realizate în perioada comunistă.

Situl arheologic Negrileşti, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2007
Lista Monumentelor Istorice-cod-Gl-I-s-B-02988

         Locul ales pentru trasare celor trei unităţi de cercetare a fost determinat de existenţa unor vase mari şi fragmente ceramice existente în malul puternic erodat al râului Bârlad.
         În secţiunea S1 şi caseta Cs1au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului şi din secolele IV-V d. Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatră şi de locuinţă, gropi menajere.
         La circa 30m spre sud, în apropierea curţii şcolii, la punctul "Izvor", a fost practicată caseta Cs2 de unde au fost recoltate fragmente ceramice neolitice.
         Pe o distanţă de circa 100m, în ruptura malului se pot observa urme de locuire, gropi  menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr-o astfel de groapă, aflată la 2m sud de caseta Cs1, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni şi de la o amforă, datate în secolele IX-X.