Tăbliţa votivă din marmură albă, de bună calitate, a fost descoperită întâmplător, în toamna anului 1963, în imediata apropiere a castrului roman de la Bărboşi, cu prilejul unor lucrări de excavaţie întreprinse de lucrători de la Combinatul Siderurgic.
        Monumentul are formă dreptunghiulară (29,5 x 23,00 x 4,00 cm.) iar scena sculptată în altorelief este încadrată într-un chenar simplu. Deşi se păstrează fragmentar, din chenar lipsind partea dreaptă şi mici fragmente din reprezentările figurate, starea de conservare poate fi considerată bună, întrucât părţile care lipsesc nu împiedică întregirea şi interpretarea generală a scenei figurate.
        În prim-plan, este reprezentată o zeitate cu caracter războinic - "Cavalerul trac". Călăreţul, este figurat întors spre dreapta, în poziţia cea mai avantajoasă, "întors către spectator". Este îmbrăcat cu o tunica simplă, cu mâneca scurtă, iar pe umeri poartă o hlamidă prinsă pe piept. Aspectul ei fluturând în spate, în patru falduri, în timp ce calul merge la pas este fără îndoială convenţional, rezultat al stereotipiei unei scene înfăţişate pe mii de reliefuri. Calul, surprins în mers spre dreapta este sculptat cu mare atenţie, pentru redarea tuturor detaliilor care sugerează robusteţea animalului. În faţa călăreţului se află un altar de pe care se ridică o flacără. Tot în partea dreapta, de data aceasta aproape stilizat reprezentate, se află un pom pe care este încolăcit un şarpe de mari dimensiuni.
        Artefactul descoperit la Bărboşi se alătură unui număr însemnat de reliefuri culturale asemănătoare dedicate Cavalerului trac (Eroului sau Vânătorului trac), identificate în Thracia, Moesia, Dacia. Aria de răspândire a acestor monumente coincide aşadar, în general, cu zona locuită de traci. Dacă originea divinităţii prezentate este în mod cert tracică, tipologia plastică este de factură greco-elenistică, eroizarea ecvestră cunoscând o răspândire deosebită în tot bazinul mediteranean. Calul apare ca un simbol al imortalităţii, el evocând apoteoza defunctului (animalul îşi însoţeşte stăpânul său în mormânt, pentru ca acesta să nu coboare în împărăţia lui Hades cu mijloace nedemne de rangul său). Prezenţa acestui relief la Bărboşi, într-un teritoriulîn care, alături de romani şi daci sunt atestaţi greci şi micro-asiatici apare cu totul normală fiind şi o mărturie a perpetuării sub această formă a unor culte corelate şi cu credinţele autohtone. Comparată cu piese similare, în rândul cărora altoreliefurile sunt destul de rare, se poate considera, în ansamblu, că reprezentarea Cavalerului trac descoperit la Bărboşi, reprezintă o realizare artistică meritorie. Şi din aceste considerente, artefactul a fost propus de către specialiştii Muzeului de Istorie spre clasificare în categoria tezaur.
        Din punct de vedere cronologic, având în vedere atât structura scenică a zeităţii, cât şi minuţiozitatea execuţiei gliptice, altorelieful prezentat se poate încadra în repertoriul monumentelor romane din secolele II - III p. Chr.
        Informaţii suplimentare despre acest artefact se regăsesc în publicaţia Muzeului de Istorie Galaţi - DANUBIUS, II - III, 1969, pp. 71-80