Tăbliţa votivă pentagonală (0,160 x 0,185 x 0,020 m.), din marmură albă, reprezentând Cavalerii danubieni, a fost identificată fortuit în anul 1962 cu prilejul unei periegeze efectuate în incinta fortificaţiilor romane de la Bărboşi.
        Starea de conservare a piesei este relativ bună. Colţul din stânga jos a fost spart în timpul descoperirii. Iconografia este împărţită în două registre inegale: a) r. superior, de formă triunghiulară prezintă o triadă simbolică - o femeie încadrată de doi bărbaţi, în lateral sunt conturate figurile personificate ale unor divinităţi astrale - Sol (stânga) şi Luna (dreapta). Deasupra acestor reprezentări - toate bust - apare o acvilă cu aripile întinse; b) r. inferior, rectangular, este dominat de figura centrală a unei zeităţi feminine, având în faţă trepiedul ritual pe care se află un peşte. Zeiţa este flancată de doi Cavaleri danubieni, călare, reprezentaţi din profil. Ambii sunt însoţiţi de câte un personaj pedestru, iar la picioarele cailor sunt redaţi câte doi oameni, întinşi la pământ. În partea dreaptă, ar mai fi de menţionat prezenţa unei forme ilizibile, poate un cap de berbec.
         În ceea ce priveşte denumirea de ,,Cavaleri danubieni" aceasta este atribuită unor vechi divinităţi de origine geto-dacică, cu teonime preromane necunoscute. Descoperirea unui număr mare de reprezentări culturale (cca. 300), similare celei la care ne referim, răspândite preponderent în provinciile romane dunărene, şi cercetarea lor sistematică a dus la eliminarea succesivă a identificărilor anterioare (Cabiri, Dioscuri, Cavalerul trac, Sabazios, Cavaleri traco-mithriaci) şi la evidenţierea elementelor ce sprijină ipoteza că aceste monumente ilustrează culte de origine geto-dacică, fără îndoială dedublate cu anumite atribute specifice sincretismului religios din secolele II - III p. Chr. Ca şi în cazul nostru majoritatea acestor artefacte au figurată în partea centrală triada divină şi cei doi cavaleri războinici. Cavalerii, reprezentaţi cu inamicii lor sub copitele cailor, simbolizează dobândirea unei victorii cosmice împotriva forţelor răului şi întunericului, reuşită răsplătită de Marea Zeiţă. Simbolurile şi scenele conexe atestă caracterul universal (celest, terestru şi subpământean) al divinităţii şi domeniile în care acesta îşi exercită atributele, şi indică existenţa unui cult cu mistere. În acest context, personajele adiacente cavalerilor - acoliţii, ar reprezenta ritul iniţierii, moment tratat plastic şi în registrul inferior, prin redarea gradului de iniţiere (1. aries-"berbec";2. miles-"soldat";şi 3. leo-"leu").
        Prezenţa acestui relief la Bărboşi, marchează punctul de maximă extindere spre est a ariei de răspândire a reprezentărilor Cavalerilor danubieni, artefactul gălăţean completând aşadar repertoriul monumentelor dedicate acestor divinităţi războinice. Totodată nu este exclus ca acest altar votiv să fie de provenienţă locală, fiind vorba despre o placă de marmură refolosită. Astfel, dincolo de importanţa iconografică, piesa pune în valoare prezenţa în spaţiul roman din sudul Moldovei a autohtonilor, atestaţi de altfel şi de alte categorii de izvoare. Acestea sunt o parte din considerentele pentru care, artefactul a fost propus de către specialiştii Muzeului de Istorie spre clasificare în categoria tezaur.
        Informaţii bibliografice suplimentare despre acest artefact se regăsesc în revista Muzeului de Istorie Galaţi - DANUBIUS, IV, 1970, pp. 123-131.